Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ pentru proiectul de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților. Deși avizul este consulativ, el este obligatoriu, ceea ce înseamnă că nu blochează proiectul, iar premierul poate demara procedura de angajare a răspunderii în Parlament. Această măsură este urgentă, având în vedere termenul limită impus de Comisia Europeană: România riscă să piardă peste 200 de milioane de euro din PNRR dacă legea nu este adoptată până pe 28 noiembrie, potrivit hotnews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ilie Bolojan, despre componenta de transporturi: „Nordul o să fie conectat de București, de sudul României”
La ședința de plen a CSM, care a început la ora 11:00, a participat și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Deși pe ordinea de zi inițială nu era prevăzută eliberarea avizului consultativ, agenda a fost suplimentată și membrii CSM au dat, în final, un aviz negativ.
Președinta CSM, Elena Costache, a criticat modul în care magistrații au fost supuși presiunilor și campaniilor de denigrare. Costache a insistat că membrii CSM nu au urmărit privilegii financiare sau putere suplimentară, ci doar apărarea independenței justiției, care are un impact direct asupra cetățeanului.
Ea a criticat guvernanții care au generat această situație și care „nu au înțeles să iasă public și să își ceară scuze”.
După primirea avizului CSM, chiar dacă este negativ, premierul poate:
Proiectul poate fi atacat ulterior la Curtea Constituțională de grupuri parlamentare, de Înalta Curte de Casație și Justiție, de Președinte sau de Avocatul Poporului.
Curtea Constituțională va decide dacă reforma pensiilor magistraților respectă Constituția, iar dacă este validată, legea va merge spre promulgare. Prima variantă a reformei a fost declarată neconstituțională, deoarece Guvernul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru avizul CSM.
În perioada 24–25 noiembrie, în întreaga țară au avut loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a-și exprima punctul de vedere asupra proiectului. De exemplu, Curtea de Apel București a respins inițiativa Guvernului.
Adoptarea reformei este strâns legată de fondurile europene, România riscând să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă legea nu intră în vigoare la termen.
Principalele prevederi ale noului proiect de lege: