Donald Trump a calificat drept „foarte productivă” convorbirea telefonică de două ore pe care a avut-o joi seară cu liderul rus Vladimir Putin, susținând că au fost înregistrate progrese importante în direcția unei posibile soluții de pace în Ucraina. Potrivit purtătoarei sale de presă, Karoline Leavitt, Trump consideră că încă există șanse pentru o mediere directă între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
În acest sens, echipele diplomatice ale celor două țări ar urma să se întâlnească săptămâna viitoare, într-o rundă de discuții conduse de secretarul de stat Marco Rubio, urmată de o întrevedere la nivel înalt Trump-Putin, programată la Budapesta. În paralel, Trump a anunțat că va discuta rezultatele convorbirii cu Zelenski, într-o întâlnire oficială la Casa Albă. Conform fostului lider american, apelul telefonic a inclus și subiecte de cooperare economică post-conflict, precum și o notă personală: mulțumirile lui Putin adresate Melaniei Trump pentru implicarea sa în soarta copiilor ucraineni dispăruți.
„Tocmai mi-am încheiat conversația telefonică cu președintele Vladimir Putin al Rusiei, și a fost una foarte productivă. Președintele Putin m-a felicitat pe mine și Statele Unite pentru Marea Realizare a Păcii în Orientul Mijlociu, lucru care, a spus el, a fost visat de secole. Cred, cu adevărat, că succesul în Orientul Mijlociu va ajuta în negocierile noastre pentru a pune capăt războiului cu Rusia/Ucraina. Președintele Putin i-a mulțumit Primei Doamne, Melania, pentru implicarea sa în relația cu copiii. A fost foarte recunoscător și a spus că acest lucru va continua. De asemenea, am petrecut mult timp discutând despre comerțul dintre Rusia și Statele Unite după încheierea războiului cu Ucraina. La finalul apelului, am convenit că va avea loc o întâlnire a consilierilor noștri de nivel înalt săptămâna viitoare. Primele întâlniri ale Statelor Unite vor fi conduse de secretarul de stat Marco Rubio, împreună cu alte persoane, care vor fi desemnate. Locația întâlnirii urmează să fie stabilită. Președintele Putin și cu mine ne vom întâlni apoi într-o locație convenită, Budapesta, Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război „lipsit de glorie” dintre Rusia și Ucraina. Președintele Zelenski și cu mine ne vom întâlni mâine, în Biroul Oval, unde vom discuta despre conversația mea cu președintele Putin și despre multe altele. Cred că s-au făcut progrese semnificative în conversația telefonică de astăzi.”– a scris Donald Trump, pe rețeaua sa socială, Truth Social.
După armistițiul din Gaza, Trump pare să fi căpătat mai multă încredere că poate face progrese reale în oprirea invaziei ruse. De asemenea, transmite semnale că este pregătit să exercite presiuni sporite asupra lui Putin, dacă acesta nu se așază curând la masa negocierilor, notează Associated Press.
„Interesant este că am făcut progrese astăzi, datorită celor întâmplate în Orientul Mijlociu,” a spus Trump miercuri seară, referindu-se la războiul Rusia-Ucraina, în cadrul unei cine fastuoase cu susținători ai proiectului său de renovare a sălii de bal de la Casa Albă.
Trump le-a spus reporterilor care îl însoțeau în Israel că intenționează să discute cu Putin despre rachetele Tomahawk, ca mijloc de a-l presa să pună capăt războiului. „Vor ei ca Tomahawk-urile să zboare în acea direcție? Nu cred,” a spus Trump. „Cred că ar fi cazul să vorbesc cu Rusia despre asta.”
Rachetele Tomahawk ar permite forțelor ucrainene să lovească mai adânc în teritoriul rus. Zelenski susține că astfel de atacuri l-ar determina pe Putin să ia mai în serios apelurile lui Trump pentru negocieri directe între Rusia și Ucraina, în vederea încheierii războiului.
La începutul săptămânii, la Ierusalim, într-un discurs în fața Knessetului, Trump a prezis că armistițiul din Gaza va deschide calea ca SUA să ajute Israelul și mai mulți vecini din Orientul Mijlociu să-și normalizeze relațiile. Totuși, Trump a subliniat că prioritatea sa de politică externă este acum încheierea celui mai mare conflict armat din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
„Mai întâi trebuie să rezolvăm Rusia,” a spus Trump, adresându-se emisarului său special Steve Witkoff, care a fost și principalul său interlocutor cu Putin în administrația precedentă. „Trebuie să închidem acel capitol. Dacă nu te deranjează, Steve, hai să ne concentrăm pe Rusia mai întâi. E bine?”
Trump urmează să-l primească vineri pe Zelenski pentru discuții, a patra întâlnire față în față dintre cei doi în acest an. Înaintea întâlnirii, Trump a declarat că ia în calcul vânzarea de rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina. Putin a transmis deja că trimiterea de Tomahawk-uri în Ucraina ar depăși o „linie roșie” și ar deteriora grav relațiile dintre Moscova și Washington. Trump însă, nu pare descurajat.
„Zelenski și-ar dori Tomahawk-uri,” a spus Trump marți. „Noi avem o mulțime de Tomahawk-uri.”
Aprobarea unei asemenea vânzări ar fi o mișcare spectaculoasă, spune Mark Montgomery, analist la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, un think tank conservator. Totuși, el avertizează că ar putea dura ani până când Ucraina ar putea fi dotată și instruită corespunzător pentru utilizarea acestor rachete.
Montgomery susține că, pe termen scurt, Ucraina ar putea beneficia mai mult de o creștere a livrărilor de rachete ERAM (Extended Range Attack Munition) și a sistemului tactic de rachete ATACMS. SUA au aprobat deja anul acesta vânzarea a până la 3.350 de rachete ERAM către Ucraina.
Racheta Tomahawk are o rază de acțiune de aproximativ 1.600 km, permițând Ucrainei să lovească mult mai adânc în teritoriul rusesc decât rachetele ERAM (460 km) sau ATACMS (300 km).
„Furnizarea de Tomahawk-uri este la fel de mult o decizie politică, cât este și una militară,” a spus Montgomery. „ERAM are o rază mai mică, dar poate fi extrem de eficientă în a pune presiune pe logistica rusă, pe comandament, pe control și pe dispersarea forțelor – în raza a câteva sute de kilometri de linia frontului.”
Se așteaptă ca Zelenski să repete apelul său către Trump de a impune noi sancțiuni economice Rusiei, un lucru față de care Trump a părut până acum reticent. Congresul a luat în discuție o legislație care ar duce la sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, însă Trump s-a concentrat în special pe presiunile asupra statelor membre NATO și a altor aliați pentru a înceta achizițiile de petrol rusesc, principala sursă de finanțare a războiului dus de Kremlin. În acest sens, Trump a declarat miercuri că India – devenită unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc după invazia Ucrainei – a fost de acord să oprească aceste achiziții.
În Senat așteaptă aprobarea o lege care ar impune tarife vamale mari țărilor care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia, în încercarea de a slăbi economic Moscova.
Deși Trump nu a sprijinit oficial proiectul de lege – iar liderii republicani nu vor merge mai departe fără acordul său – Casa Albă pare să fi manifestat, în culise, un interes tot mai mare în ultimele săptămâni.
Oficiali ai administrației au analizat în detaliu proiectul legislativ, oferind sugestii de modificare și cerând ajustări tehnice, potrivit a două surse implicate în discuțiile dintre Casa Albă și Senat. Pe Capitol Hill, acest lucru a fost interpretat ca un semnal că Trump devine mai serios în legătură cu această lege, susținută de senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat, și de senatorul democrat Richard Blumenthal.
Un oficial al Casei Albe a declarat că administrația colaborează cu legislatorii pentru a se asigura că „proiectele de lege sprijină obiectivele și autoritatea președintelui în politica externă.” Acesta a mai spus că orice pachet de sancțiuni trebuie să-i ofere președintelui „flexibilitate totală.”
Citește și: Trump strânge lațul în jurul lui Putin. După India, Japonia este presată să renunțe la energia rusească