Von der Leyen a descris Uniunea Europeană drept „mai puternică” și, în același timp, „mai precară” decât oricând, susținând că Europa trebuie să își construiască propriul drum și să își consolideze capacitatea de a-și decide singură viitorul.
„Starea Uniunii noastre este cea mai puternică de până acum. Dar starea Uniunii noastre poate părea și cea mai precară de până acum. Cele două afirmații pot părea incompatibile. Dar ambele sunt adevărate. Și reflectă vremurile excepționale în care trăim.”
„Această epocă complexă a marilor oportunități și a marilor pericole, prin care toate țările încearcă să navigheze. În această lume, Europa a ales să își construiască propria cale. Și se conturează acum o Europă mai puternică și mai independentă”, a spus președinta Comisiei Europene.
Von der Leyen a propus o nouă strategie europeană de securitate și un mecanism european de reacție la amenințările hibride, inspirat de mecanismul de consultare prevăzut de articolul 4 al NATO. Statele membre ar putea solicita astfel coordonare europeană în cazul unor atacuri cibernetice, acte de sabotaj, incendieri deliberate sau incursiuni cu drone.
Comisia propune crearea unui Consiliu european de securitate, cu participarea unor parteneri, precum: Canada, Norvegia, Ucraina și Regatul Unit.
În paralel, UE urmărește dezvoltarea unor capacități comune în domenii precum apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, realimentarea în zbor, spațiul și securitatea cibernetică.
Von der Leyen a reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina și a anunțat măsuri pentru lunile de iarnă, inclusiv sprijin pentru energie, încălzire și infrastructura afectată de atacurile rusești.
Comisia urmărește, de asemenea, continuarea livrărilor de echipamente de apărare către Ucraina și dezvoltarea unor proiecte comune cu industria ucraineană de apărare.
Von der Leyen a prezentat și progresele înregistrate în cooperarea cu Ucraina în domeniul dronelor. Comisia Europeană anunțase anterior Alianța UE-Ucraina pentru drone, destinată dezvoltării în comun a tehnologiilor pentru drone și sisteme antidronă.
Pe lângă sprijinul militar și energetic, șefa Comisiei Europene a susținut continuarea presiunii economice asupra Rusiei și a sancțiunilor.
Von der Leyen a evocat și povestea gimnastei ucrainene Oleksandra „Sașa” Paskal, care și-a pierdut un picior în urma unui atac rusesc și a revenit ulterior în competiții. Paskal a fost prezentă în sală, la invitația președintei Comisiei Europene.
Von der Leyen a susținut că viitorul energetic al Europei trebuie să fie tot mai electrificat și bazat într-o măsură mai mare pe producția proprie.
Ea a pledat pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și pentru accelerarea dezvoltării energiei regenerabile și nucleare, precum și a infrastructurii necesare pentru transportul și stocarea energiei.
Comisia urmărește creșterea ponderii electricității în consumul energetic european și consideră că majorarea producției de energie în interiorul Uniunii poate reduce dependența de importurile de combustibili fosili și poate susține competitivitatea industriei europene.
În același context, von der Leyen a vorbit despre relația comercială cu China, despre deficitul comercial al UE și despre riscul unei noi creșteri a dependenței europene de China pentru materii prime critice și tehnologii necesare bateriilor, semiconductorilor, tehnologiilor curate și industriei de apărare.
Comisia propune, în acest sens, crearea unei structuri europene pentru materiile prime critice, care să contribuie la achiziții comune și la constituirea unor rezerve strategice.
Pe plan economic, von der Leyen a pledat pentru accelerarea integrării pieței unice și eliminarea barierelor care afectează companiile europene
Comisia propune o foaie de parcurs intitulată „O Europă, o piață”, prin care urmărește simplificarea procedurilor de autorizare și reducerea poverii administrative pentru companii. Von der Leyen a criticat, de asemenea, suprareglementarea și a susținut reducerea sarcinilor administrative.
Executivul european pregătește noi pachete de simplificare legislativă și măsuri pentru mobilizarea capitalului privat european și dezvoltarea companiilor aflate în faza de extindere.
Von der Leyen a avertizat asupra riscurilor asociate modelelor de inteligență artificială de ultimă generație, inclusiv în domeniul securității cibernetice, și a pledat pentru dezvoltarea capacităților europene de calcul și pentru investiții în infrastructura necesară dezvoltării AI.
UE urmărește să atragă investiții către companiile europene de inteligență artificială și să accelereze utilizarea tehnologiei în sănătate, transporturi, agricultură, industrie, apărare și spațiu.
Von der Leyen a vorbit și despre impactul AI asupra pieței muncii, subliniind că efectele transformării tehnologice vor varia în funcție de competențe, generații și regiuni. Ea a anunțat pregătirea unui Act privind locurile de muncă de calitate și măsuri pentru adaptarea lucrătorilor la schimbările tehnologice.
În același timp, Comisia urmărește cooperarea cu laboratoarele de AI de frontieră și cu parteneri precum Canada și Regatul Unit. Von der Leyen a subliniat că inteligența artificială trebuie să rămână un instrument aflat sub controlul oamenilor, inclusiv în domenii precum sănătatea.
După o vară marcată de incendii și valuri de căldură, von der Leyen a anunțat pregătirea unui nou cadru european pentru reziliența climatică. Comisia va identifica teritorii vulnerabile și propune o alianță pentru asigurarea riscurilor climatice, precum și un plan european de gestionare a valurilor de căldură.
Un alt element anunțat a fost o nouă inițiativă europeană privind apa, care ar urma să includă măsuri pentru gestionarea și protejarea resurselor de apă. Comisia pregătește, de asemenea, măsuri pentru agricultură și analizează posibilitatea creării unei flote europene pentru combaterea incendiilor de vegetație.
În prezența premierului canadian Mark Carney, von der Leyen a propus deschiderea drumului pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene.
Propunerea ar extinde relația dintre UE și Canada dincolo de cooperarea comercială și ar include domenii precum apărarea, energia, materiile prime critice, bateriile, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, securitatea cibernetică și cooperarea în regiunea arctică.
Von der Leyen a propus trecerea de la acordul comercial CETA la o „Alianță pentru viitor”, destinată consolidării cooperării economice și de securitate dintre UE și Canada.
Statutul de „membru asociat” nu există în prezent în tratatele UE, astfel încât propunerea ar presupune stabilirea unui nou cadru juridic și politic.
Von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea față de situația populației din Gaza și față de violențele coloniștilor din Cisiordania. Ea a criticat proiectul israelian de extindere a așezărilor în zona E1 și a reafirmat sprijinul european pentru populația palestiniană și pentru Autoritatea Palestiniană.
Potrivit șefei Comisiei Europene, UE a mobilizat aproape un miliard de euro pentru Gaza, inclusiv pentru reconstrucție și sprijinirea Autorității Palestiniene
Președinta Comisiei Europene a susținut dreptul Israelului la securitate și autoapărare, precum și dreptul palestinienilor la securitate și demnitate și a reafirmat sprijinul pentru soluția celor două state.
Referindu-se la evenimentele din Ceuta din timpul verii, von der Leyen a afirmat că frontiera de la Ceuta este o frontieră europeană.
„Ceuta este Spania. Ceuta este Europa. Iar Europa vă va sta alături”, a spus șefa Comisiei Europene.
Ea a subliniat reducerea numărului de sosiri ilegale în ultimii doi ani și a susținut că Europa va continua să își apere frontierele, respectând în același timp drepturile fundamentale.
Comisia dorește aplicarea deplină a Pactului privind migrația și azilul, consolidarea Frontex și accelerarea procedurilor de returnare. De asemenea, propune un cadru de coordonare pentru situații de urgență și sisteme de avertizare timpurie pentru identificarea și gestionarea rapidă a unor noi presiuni migratorii.
În paralel, von der Leyen a vorbit despre extinderea căilor legale de migrație și despre un program destinat tinerilor din regiunea mediteraneeană, axat pe dezvoltarea competențelor și accesul la locuri de muncă.
Von der Leyen a avertizat asupra ingerințelor străine, deepfake-urilor și campaniilor de „război cognitiv” care pot afecta procesele democratice.
Comisia urmărește consolidarea Centrului european pentru reziliență democratică, destinat coordonării eforturilor împotriva dezinformării și a tentativelor de interferență în procesele democratice. În discurs, von der Leyen a subliniat și necesitatea protejării alegerilor și instituțiilor democratice.
În acest context, a fost menționată și situația din Ungaria, precum și utilizarea mecanismelor europene privind statul de drept și condiționalitatea bugetară.
Prin EU Kids Act, Comisia propune restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale, cu limite diferite în funcție de vârstă.
Von der Leyen a anunțat că accesul la rețelele sociale ar urma să fie interzis copiilor sub 13 ani, iar pentru cei între 13 și 15 ani ar urma să existe conturi supravegheate de părinți și cu funcționalități limitate.
„Nicio rețea socială până la vârsta de 13 ani. Niciun cont personal până la vârsta de 15 ani… De la 13 ani și până la împlinirea vârstei de 15 ani, copiii vor avea acces numai la miniconturi create și supravegheate de părinți, cu funcționalități restrânse și o durată de utilizare limitată la o oră pe zi.”
„Iar pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, platformele vor fi obligate să aplice măsuri de proiectare în vederea utilizării sigure”, a declarat von der Leyen.
„Europa are puterea de a acționa. Noi hotărâm care sunt regulile noastre, nu companiile Big Tech”, a spus ea.
Comisia urma să prezinte în detaliu propunerea legislativă EU Kids Act joi, 17 septembrie.
Von der Leyen a propus, de asemenea, ca platformele să suporte sarcina probei în ceea ce privește respectarea obligațiilor de protecție. Comisia pregătește și un Digital Fairness Act, destinat, între altele, combaterii unor mecanisme de proiectare care pot încuraja utilizarea excesivă a platformelor.
Von der Leyen a pledat pentru continuarea extinderii Uniunii către Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, pe baza îndeplinirii criteriilor de aderare
Procesul trebuie să rămână bazat pe merite, a spus ea, însă valorile europene sunt „nenegociabile”. În acest context, von der Leyen a criticat glorificarea lui Ratko Mladić la funeraliile acestuia de la Belgrad și a pledat pentru adevăr, justiție și respectarea valorilor europene.
În finalul discursului, von der Leyen a evocat Congresul Europei din 1948 și apropierea celei de-a 70-a aniversări a Tratatului de la Roma. Ea a anunțat intenția de a lansa un nou Congres al Europei, ca exercițiu de reflecție asupra viitorului proiectului european și asupra direcției pe care Europa dorește să o urmeze.
Citește și: