AEP propune o nouă lege de organizare. Conducere numită integral de Parlament și amenzi de până la 20.000 de lei

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o nouă lege de organizare și funcționare, menită să reunească într-un singur act normativ atribuțiile și regulile care reglementează instituția. Proiectul, elaborat în urma unei activități de aproximativ trei luni a unui grup de lucru din cadrul AEP, definește Autoritatea drept o instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică și competență generală în domeniul electoral. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că va discuta proiectul săptămâna viitoare cu partidele politice și cu structurile asociative ale administrației publice locale.

Te-ar mai putea interesa și: Gheorghe Piperea atacă proiectul AEP privind partidele: „Poate deveni o armă politică înainte de alegerile din 2028”

AEP propune o nouă lege de organizare. Conducere numită integral de Parlament și amenzi de până la 20.000 de lei

Proiectul este structurat în șase titluri și urmărește să stabilească mai clar rolul AEP ca autoritate permanentă a administrației electorale, ale cărei atribuții nu se limitează la perioadele de alegeri. Printre principalele direcții de activitate sunt aplicarea și dezvoltarea cadrului normativ privind alegerile și referendumurile, participarea la organizarea scrutinurilor, precum și stimularea participării electorale și informarea alegătorilor.

O modificare importantă vizează conducerea instituției. AEP ar urma să fie condusă de un președinte și doi vicepreședinți, cu mandate de opt ani, iar toți cei trei ar urma să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului. În prezent, președintele este desemnat de Parlament, în timp ce numirea celor doi vicepreședinți implică președintele României și prim-ministrul. Potrivit lui Adrian Țuțuianu, noul mecanism ar fi justificat de statutul AEP de autoritate autonomă aflată sub control parlamentar. Secretarul general ar urma să fie desemnat de președintele AEP.

Proiectul introduce și criterii suplimentare pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Candidații ar trebui să aibă studii universitare de master și cel puțin 15 ani de experiență profesională și să îndeplinească mai multe condiții de integritate și incompatibilitate. Printre acestea se numără lipsa unor condamnări definitive pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, absența anumitor sancțiuni disciplinare și a legăturilor cu fosta Securitate sau cu serviciile de informații. Sunt prevăzute, de asemenea, restricții privind relațiile de rudenie sau afinitate cu președintele României, membrii Guvernului și membrii Birourilor permanente ale Parlamentului, precum și interdicția ca persoanele respective să aibă calitatea de lucrător operativ, informator sau colaborator al serviciilor de informații.

În ceea ce privește controlul instituției, Parlamentul ar urma să aibă atribuții legate de numirea, suspendarea și revocarea conducerii, examinarea rapoartelor anuale și aprobarea bugetului. AEP ar trebui să prezinte două tipuri de rapoarte: unul anual privind activitatea instituției, până la 15 aprilie pentru anul precedent, și un raport privind organizarea și desfășurarea fiecărui scrutin, în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.

Structura AEP ar urma să cuprindă cel mult 371 de posturi, fără funcțiile de demnitate publică. Aparatul instituției ar fi organizat atât la nivel central, cât și teritorial, structurile din teritoriu urmând să aibă un număr redus de angajați, de regulă trei sau patru persoane. Personalul AEP ar urma să fie salarizat la nivelul angajaților Parlamentului și să aibă obligația de a declara că nu este membru al unui partid politic. Instituția ar putea avea, pe lângă finanțarea de la bugetul de stat, și venituri proprii.

O altă prevedere importantă este transparența actelor AEP. Toate actele adoptate de Autoritate ar urma să fie publice și să poată fi contestate în instanță, competența revenind Curții de Apel București, Secția de contencios-administrativ și fiscal.

Proiectul prevede și înființarea unui Centrul național pentru dezvoltarea managementului electoral, structură de specialitate fără personalitate juridică. Aceasta ar avea atribuții în formarea profesională, educația electorală, cercetarea și documentarea în domeniu și ar putea coordona inclusiv realizarea unei publicații științifice.

În plus, AEP ar urma să aibă responsabilități extinse asupra sistemului informatic electoral național. Acesta ar include registrul electoral și registrul secțiilor de votare, evidența experților electorali și a operatorilor de calculator, verificarea cererilor privind votul în străinătate și votul prin corespondență, precum și aplicațiile informatice utilizate pentru desemnarea experților și operatorilor. Sistemul ar include și componentele informatice referitoare la finanțarea partidelor politice, publicitatea politică și votul în străinătate.

Proiectul stabilește și un regim de sancțiuni pentru persoanele sau entitățile care împiedică exercitarea atribuțiilor AEP. Sunt vizate, între altele, obstrucționarea activităților de control, monitorizare, verificare, inspecție și documentare, refuzul nejustificat de a furniza informații sau documente, neîndeplinirea unor obligații de comunicare și împiedicarea accesului reprezentanților AEP la spații, documente sau sisteme informatice. Pentru aceste fapte sunt prevăzute amenzi cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei. Proiectul propune, totodată, un termen de prescripție mai mare de trei ani și eliminarea posibilității de achitare a jumătate din minimul amenzii.