Viorel Pașca scapă de controlul judiciar în dosarul azilelor din Bihor

Curtea de Apel București a respins contestația formulată de DIICOT, care solicitase arestarea preventivă a celor șase inculpați, și a admis cererile acestora privind eliminarea măsurii controlului judiciar. Decizia Curții de Apel București este definitivă.

„Respinge ca nefondată contestația formulată de DIICOT (…) Admite contestațiile formulate de contestatorii inculpați (…) Înlătură dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar”, se arată în soluția instanței.

Pe 1 iulie, procurorii au reținut șase persoane în acest dosar: Viorel Pașca, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai acestora — Abel Timotei Pașca, Viorel Emanuel Pașca și Daniel Sabin Pașca — precum și Delia Mioara Păcală, care ocupa funcții de conducere în cadrul unor filiale și organizații afiliate asociației.

O zi mai târziu, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă și a decis plasarea inculpaților sub control judiciar. Decizia a fost contestată atât de procurori, care au cerut măsuri preventive mai restrictive, cât și de inculpați, care au solicitat eliminarea oricărei măsuri judiciare.

Anchetatorii îi acuză pe cei șase de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit DIICOT, sute de persoane ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din localitățile Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială.

Procurorii susțin că Viorel Pașca nu avea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar persoanele cazate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, având dizabilități psihice și dificultăți în a-și exprima voința sau a se apăra.

În motivarea prin care Tribunalul București a respins anterior arestarea preventivă, judecătoarea Andrada Albescu a arătat că centrele administrate de Viorel Pașca funcționau fără respectarea cadrului legal aplicabil serviciilor sociale, însă a apreciat că situația nu reprezenta un caz în care persoanele erau abandonate în condiții incompatibile cu viața.

Magistratul a menționat că persoanele cazate beneficiau de spații de locuire dotate cu paturi speciale, grupuri sanitare și televizoare, precum și de hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.

În același timp, instanța a indicat existența unor probleme privind administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale.

Judecătoarea a mai arătat că declarațiile martorilor și beneficiarilor indică faptul că persoanele decedate în centre erau înmormântate, fiind efectuate demersurile administrative necesare, inclusiv pentru organizarea funeraliilor.

Instanța a precizat însă că acest aspect nu elimină suspiciunile privind posibile interese legate de ajutoarele de înmormântare.

Citește și: Avocatul Poporului, despre cazul Viorel Pașca: „Statul a fost complice”. Acuzații grave privind trimiterea persoanelor vulnerabile într-un centru neautorizat