Pasuire de Sarbatori la reposedarea casei: omenie sau afaceri?

Saptamana trecuta cei doi giganti americani de credite ipotecare, Fannie Mae si Freddie Mac au anuntat ca suspenda reposedarile de case pe perioada Sarbatorilor, incepand cu Ziua Recunostintei (27 noiembrie) pana pe 9 ianuarie in noul an.

In caz ca ati scapat de bombardamentul stirilor despre criza economica mondiala (caz in care va felicit pentru ca inseamna ca traiti departe de ambuscada cotidiana de stiri) e de folos sa stiti ca turbulentele economice prezente se datoreaza mai micilor sau mai marilor prostioare facute de specialistii americani in finante. Pentru prostioarele facute, Fannie si Freddie (care sincer mie-mi suna a doua personaje din Benny Hill) au fost puse la colt de statul american care i-a nationalizat pe banii contribuabililor si a dat afara conducerea. Acum trebuie descurcate itele prin reposedarea caselor unor contribuabili care nu-si mai pot plati ratele.

Lasand gluma la o parte, reposedarea casei este o experienta traumatica in viata unei familii si prima mea reactie a fost „ce omenie!” la gestul fata de cele ~16.000 de familii ale caror case ar fi trebuit reposedate in perioada Sarbatorilor. La o privire mai atenta se constata insa ca, nu numai finantatorii americani s-au intins mai mult decat le-a fost plapuma. Multi dintre cumparatorii de case care nu-si mai pot plati acum ratele sunt oameni care, in conditii mai decente in care indivizii nu-si pierd capul in goana dupa aurul imobiliar, nu ar fi primit credit ipotecar oricum. S-a descoperit o ipoteca de peste 1 mil USD acordate unei persoane care castiga putin peste salariu minim pe economie si o familie care a cumparat 4 (da, patru) case cu scopul de a le inchiria folosind ca garantie propria casa (evaluarea a fost clar facuta corect!).

Daca nu din omenie, poate miscarea a fost facuta din interes de afaceri. Se pare ca in general, vinderea unei case reposedate aduce finantatorului numai 2/3 din valoarea finantata (imobilul e probabil neglijat, iar vanzarea se face en-gros mai ales in contextul curent in care in SUA sunt ~400.000 de proprietati cu ipoteci falimentare care incearca sa fie salvate de la reposedare). In orice alta situatie asta nu ar fi o tragedie mondiala pentru ca pierderea e luata statistic in calcul. Problema e ca si in piata americana volumul de tranzactii imobiliare a scazut drastic si nu mai e clar ce cat ar trebui sa valoreze.

Fortarea vanzarii unui numar asa de mare de proprietati la valori clar mai mici decat oricare ar fi plafonul preturilor, ar duce la o devalorizare brusca a proprietatilor din jur. Asta creaza un ciclu vicios pentru ca duce si mai multe ipoteci in stare de faliment (cand valoarea creditului ajunge mai mare decat valoarea casei) si incurca itele si mai rau. O numaratoare rapida pe degete zice ca daca acest ciclu vicios se va intampla sunt ~4,4mil ipoteci pasibile sa devina falimentare (Ca sa va faceti o imagine despre dimensiunea imensa a problemei, se pare ca numai 20% din aceste ipoteci sunt finantate de Fannie si Freddie)

Nu stiu despre dv., dar eu am ramas fara degete la numaratoarea asta si incep sa cred ca e vorba de omenie _si_ afaceri in cazul asta, nu _sau_ afaceri pentru ca mutarea pare buna pe ambele planuri. Mai multe detalii despre Fannie Mae la http://en.wikipedia.org/wiki/Fannie_mae si despre Freddie Mac la http://en.wikipedia.org/wiki/Freddie_Mac, iar sursa de unde am citit despre toate astea este MSNBC.