Vin vremuri grele…

Imobiliare. Ce poate fi atat de dificil: intermediezi si dai consultanta. Vinzi, inchiriezi sau cumperi imobile. Nimic mai simplu.

Diferenta dintre amatori si profesionisti este data de cine face banii: daca intrebi, la un meci de fotbal, pe cei care stau pe margine, vei obtine atatea pareri cati spectatori sunt. Daca intrebi antrenorii sau jucatorii despre acelasi subiect, lucrurile se complica: alt limbaj, alta viziune, alta implicare. Uneori nici nu mai stiu ce sa creada. Ei sunt cei care fac banii.

Astfel, in domeniul imobiliar, foarte multe pareri ajung la cei care lucreaza in domeniu, profesionist, si bulverseaza: in perioada verii „experti” care stateau in birouri isi dadeau cu parerea despre evolutia pietei imobiliare. De asemenea, am asistat la o intalnire la sediul din Timisoara al unei banci renumite in urma careia, dupa ce clientii mei au aflat ce suma pot ridica de la banca, erau sfatuiti sa cumpere o locuinta noua intr-un bloc nefinalizat, deoarece aceeasi banca finantase dezvoltatorul imobiliar. Trecand peste sfatul meu, clientii mei au cumparat acolo: acum sunt 3 familii intr-un bloc de 9 etaje, fara asociatie, fara contract la gunoi, fara strazi asfaltate…

Nu vreau sa fiu inteles gresit, pentru ca o persoana aflata in miscare este mai usor de dezechilibrat decat unul care sta pe scaun. Aceste dezechilibre produc decizii dintre cele mai diverse: agentii imobiliare care-si concediaza agentii, agenti care cauta o reprofilare si se orienteaza catre piata asigurarilor sau orice altceva, cumparatori care intra in expectativa, dezvoltatori imobiliari care-si refac calculele in minus, pana acolo unde decid sa nu mai construiasca la rata de profit nou calculata.

Exista o poveste despre amatorism pe care am auzit-o mai de mult si pe care am sa o reproduc, chiar daca inexact, respectand esenta ei:

„Un tanar pictor, inainte de a merge sa ia o comanda pentru un portret al unei doamne prospere, intra intr-o cafenea, se aseaza la o masa ca sa comande micul dejun. Ochii ii cad pe un articol de pe prima pagina a unui ziar de pe raft si citeste: „Vin vremuri grele…”. Atunci se ridica si anunta ca anuleaza comanda deoarece: „Vin vremuri grele!”.

Proprietarul cafenelei se gandeste la cele spuse de tanarul pictor si telefoneaza de urgenta tamplarului caruia ii comandase cu doua zile inainte mobilier nou pentru cafenea: „Stii, nu mai pot onora comanda asa ca am sa te rog sa o anulezi. Vin vremuri grele! ” – a mai spus el.

Tamplarul ramane surprins si ii spune sotiei ca trebuie sa anuleze comanda pentru noua ei rochie pentru revelion si o roaga sa o anunte pe croitoreasa: „Vin vremuri grele!” ii spune sotia tamplarului. Atunci croitoreasa o anunta pe doamna prospera ca nu mai poate inchiria spatiul unde dorea sa-si mute atelierul de croitorie si care apartinea acesteia.

In acest moment, tanarul pictor ajunge la casa doamnei prospere, suna la usa si ii raspunde menajera: ” Doamna a spus ca vin vremuri grele. Renunta la tablou si-si cere scuze” – spune aceasta. Trist, tanarul se intoarce la cafenea, pentru a manca micul dejun. Ochii ii cad pe ziar si se indreapta catre acesta. Il deschide si se uita la data: era vechi de doi ani si titlul complet era: „Vin vremuri grele pentru infractori. Avem un nou comisar!”

Respect,
Andrei.