EXCLUSIV. Bunica Alexandra vinde flori la metroul din Pipera, la 74 de ani, pentru a putea trăi de pe o zi pe alta! „Jumătate din pensie o dau pe facturi, cealaltă abia îmi ajunge de medicamente și mâncare”

Bunica Alexandra – o poveste de viață! Săraci, cu chipurile încărcate de povara ultimilor ani, bătrânii din România au rămas pietre prețioase ce strălucesc în umbra lumii moderne, o lume aproape greu de înțeles de generațiile anterioare. În vremuri marcate de agitație și progres tehnic, acești oameni în vârstă devin martori ai unei lumi care se schimbă cu o viteză uluitoare, dar cu fiecare zi, ei rămân ancore de stabilitate și înțelepciune și caută să găsească un trai mai bun, o viață mai liniștită…

Bunica Alexandra vinde flori pentru a putea trăi

Astăzi este despre bunica Alexandra, bătrâna ajunsă la 74 de ani, dar care, în loc să își trăiască liniștită această perioadă, parcurge zilnic un traseu destul de lung pentru a putea vinde flori trecătorilor din București. O pensie derizorie nu îi ajunge nici măcar pentru hrană și facturi, iar speranța sa stă în fiecare zi în mâinile celor care ar putea plăti câțiva lei pentru un buchet de flori.

„Nu reușesc să vând mereu florile…nu… Oamenii cumpără un buchet, maxim două. Le dau și cu 5 lei, cu 6, maxim 7, doar să le vând, ce să facem…

Nu mă descurc cu pensia. NU, mamaie, nu! Toate sunt scumpe, foarte scumpe. Stau singură, soțul mi-a murit. Nu mă ajută nimeni… Am lucrat în fabrică 25 de ani! Am 12 milioane (nr. red. 1200 lei). Vă arăt talonul să mă credeți!”, mai povestește bunica Alexandra.

Pensia medie lunară a crescut cu 0,3%, în trimestrul al doilea din 2023, față de intervalul anterior, până la valoarea de 2.108 lei în luna septembrie a acestui an.  Conform datelor oficiale publicate de reprezentanții Institutului Național de Statistică, numărul mediu de pensionari a fost de 4,978 milioane de persoane, în scădere cu 5.000 de persoane, de la un trimestru la altul al acestui an, timp în care numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a ajuns la 4,598 milioane, cu o mie de persoane mai puțin.

Electroputere Craiova: mărire și decădere. Povestea brandului de la 1900, de la colos industrial la nume de mall

„Electroputere” este o poveste, povestea tranziției de la comunism la capitalism, povestea zilelor de muncă de atunci, povestea orelor de relaxare de acum, trăite de…

Sarabanda falimentelor băncilor private românești de la 1900. Povestea speranțelor românilor speculate de impostorii postrevoluționari și de lacunele legislației bancare

O istorie a băncilor private românești care au apărut după evenimentele din decembrie 1999 ar începe cu afacerea de familie Credit Bank a cvasinecunoscutului Marcel…

Ei bine, în rândul milioanelor de pensionari, o parte semnificativă nu se încadrează nici la 1200-1500 de lei, sume mult prea mici pentru a putea trăi în condițiile actuale, chiar și pentru o singură persoană.

Pentru mulți dintre acești bătrâni, căci sunt atât de mulți, ziua de azi aduce cu sine provocări precum necesitățile medicale și alimentele costisitoare, care sunt uneori practic inaccesibile. Cu toate acestea, obosiți și atât de săraci, ei rezistă și găsesc moduri ingenioase de a-și gestiona resursele limitate. În timp ce alții pot privi spre ei cu milă, acești oameni inspiră prin curajul lor de a continua să meargă înainte și de a aprecia cele mai mici daruri ale vieții. Nu contează că plouă, că vântul este prea puternic sau că pământul pe care stă uneori este atât de rece…bunica Alexandra rămâne lângă stația de metrou și vinde în continuare buchete de flori…

„Locuiesc aici în București. Vin de la Voluntari. Fac o oră, chiar mai mult. Aici stau până la 4, chiar la 5. Stau, ce să fac, să mai vând flori”, povestește bătrâna.

Se vede tristețea în ochii săi, însă inima generoasă pe care o are  ne amintește că înțelepciunea unui om ajuns la bătrânețe este adevărata comoară strânsă pe timpul vieții. Își trăiește acești ani de una singură, însă are și un urmaș care o sprijină pe cât de mult poate. Demnă și conștientă că viața nu este ușoară pentru nimeni, bătrâna alege să facă eforturi pentru a avea un ban în plus, fără să îi roage pe ceilalți să o sprijine.

Bunica Alexandra

„Am un băiat, dar are și el copii. Ce să facem mamaie, nu e de rușine, iei florile din curte și le vinzi”, a mai completat bunica Alexandra.

Te mai poate interesa și: Automobilul românesc, comoară pe cale de dispariție. Povestea lui Mihai Olar, rădăuțeanul care a salvat de la fier vechi o Dacia 1300. „Darul mai departe unei persoane care nu caută să se îmbogățească de pe urma moștenirii”

În ciuda tuturor dificultăților cu care se confruntă, acești bătrâni săraci aleg să lupte pentru un trai mai bun, sperând că într-o zi vor putea avea șansa la o pâine mai bună, la un trai mai ieftin.

„Da. Numai pe medicamente dau mult și le am reduse pentru că am pensie mică, altfel nu mi-ar ajunge. Să știi că am pastile chiar și la mine. Le am la mine în buzunar mereu, aici le țin. Am luat și de dimineață și iau și la prânz, câte două. Păi numai cu mâncarea, cu facturile…cu ce să ne descurcăm, cu 12 milioane?

Locuiesc la casă. Nu avem lemne, avem gaze băgate. Ne costă mult, foarte mult. 4-5 milioane (nr. red. 400-500 de lei) doar gazele iarna. Jumătate din pensie, plus lumina, apa, gunoiul, e foarte mult…”, a încheiat bunica Maria, tristă, dar resemnată.

Vezi aici interviul INTEGRAL cu bunica Alexandra:

Vezi și: EXCLUSIV| De la pasiune la afacere. Povestea lui Teodor, tânărul care și-a dedicat ani la rând ajutându-i pe cei din jur să se facă bine. „A devenit un stil de viață. Nu m-aș vedea să fac altceva chiar dacă ar fi câștiguri mult mai mari”