Bucureștiul, în lacrimi. Vila reginei Elisabeta a Greciei, mistuită de flăcări

Un incendiu devastator a distrus o clădire cu o istorie fascinantă și o valoare arhitecturală aparte pentru București. Incidentul, care s-a petrecut pe 7 decembrie 2024, a trecut relativ neobservat, fiind umbrit de tumultul politic, dar consecințele sunt majore, pierzându-se o importantă bijuterie a patrimoniului capitalei, potrivit bugetul.ro.

„Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs la o construcţie în Calea Victoriei. Incendiul se manifestă la interior şi la nivelul acoperişului”, transmite ISU Bucureşti – Ilfov.

Te-ar mai putea interesa și: Românul care a cucerit Dubaiul. Vila cu majordom în paradisul miliardarilor

foto: vila

Bucureștiul, în lacrimi. Vila reginei Elisabeta a Greciei, mistuită de flăcări

Pe cerul Capitalei, sâmbătă dimineață, se ridica un fum negru dens, semn al unui incendiu de amploare, care a cuprins o clădire veche și abandonată. Pompierii și echipajele de intervenție au răspuns prompt, mobilizând șapte autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare la înălțime, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD pentru a gestiona situația. Conform reprezentanților ISU București-Ilfov, focul s-a declanșat în interiorul unui restaurant abandonat numit „Mărul de Aur”, care a fost cuprins rapid, extinzându-se și la acoperiș. Flăcările au afectat o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați.

Clădirea afectată era, de fapt, Vila reginei Elisabeta a Greciei, un monument istoric și o clădire emblematică din București. Vila reprezenta una dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură interbelică, care și-a pierdut din strălucire în ultimii ani, fiind abandonată și folosită drept adăpost pentru persoanele fără locuință. Are o istorie care datează din anul 1925 și s-a ridicat pentru Marie-Angele Massart, născută Polizu. Doi ani mai târziu, în urma unor lucrări de modernizare realizate conform proiectului arhitectului George Matei Cantacuzino, vila a devenit reședința principesei Elisabeta a Greciei.

Vila avea o arhitectură inspirată din stilul Renașterii italiene și reprezenta o adevărată comoară arhitecturală a orașului. În spatele clădirii se afla unul dintre cele mai vechi cimitire evreiești din București, care a fost în cele din urmă transformat într-un spital comunitar pentru evreii din România. După multiple transformări și diverse utilizări, vila a devenit o emblemă a mai multor perioade ale istoriei Bucureștiului, fiind locul unor instituții și cluburi influente.

Din punct de vedere istoric, clădirea a trecut printr-o serie de transformări. În anii 1950, a fost sediul Uniunii Ziariștilor, iar ulterior, a adăpostit Clubul Milionarilor după anul 1989. În 2018, a fost transformată într-un restaurant numit „Mărul de Aur”, ceea ce a dus la modificări care i-au alterat caracterul arhitectural original. În urma cutremurului din 1977, clădirea principală a fost demolată, iar interiorul și structura exterioară au fost supuse unor modificări care au diminuat semnificativ autenticitatea inițială.

Din nefericire, după evenimentul de sâmbătă, vila reginei Elisabeta a Greciei este acum doar o umbră a ceea ce a fost odată, rămânând doar coloanele de la intrarea principală ca mărturie a trecutului său glorios.

„A devenit ulterior sediul Clubul Marii Industrii, iar din anii ’50 a adăpostit mai multe decenii Uniunea Ziariştilor. După 1989 a găzduit Clubul milionarilor, iar în 2018 clădirea a fost transformată brutal pentru amenajarea restaurantului „Mărul de aur”. Clădirea care era la stradă, în fața restaurantului, a fost demolată în urma cutremurului din 1977.

După incendiul care a avut loc sâmbătă 7 decembrie 2024, din clădirea monument istoric au rămas doar coloanele de la intrarea principală”, se precizează în postarea publicată în mediul online.

Înainte să fie înghițită de flăcări, clădirea era folosită ca adăpost pentru oamenii străzii. „Vila Polizu a lui G. M . Cantacuzino a fost o sursă de inspirație și pentru autorii Palatului Elisabeta (Constantin Ionescu și Corneliu Marcu). Construită în stilul Renaşterii italiene, vila reginei Elisabeta a Greciei amintea de o mănăstire florentină.

În spatele Vilei Polizu se găsea cel mai vechi cimitir evreiesc din Bucureşti, înlocuit apoi de un cămin spital pentru Comunitatea Evreilor din România”, se menționează în mesajul publicat pe Facebook.

Te-ar mai putea interesa și: Cum arată vila de pe malul lacului Snagov a lui Serghei Mizil. Valorează aproape un milion de euro: ”Am un etaj eu, un etaj nevasta”