Câte grame de carne se dădeau lunar pe cartelă în perioada comunismului. Pentru cei tineri poate părea ireal

Pe vremea comunismului, cu precădere în anii 1980, românii primeau alimentele pe cartelă, într-o rație bine controlată de regim. Cozile erau foarte lungi la magazinele alimentare iar românii trebuiau să se mulțumească cu mai puține produse decât ar fi dorit.

Cantitatea de alimente care se dădea lunar pe cartelă

Potrivit normelor stabilite înainte de Revoluția din 1989, fiecare cetățean primea lunar, pe cartelă, următoarele cantități de alimente:

• 10 ouă, o cantitate foarte mică pentru o lună, care este echivalentul unui ou la trei zile
• 500 de grame de carne de porc sau vită și 1 kilogram de carne de pasăre, ceea ce ar fi însemnat 50 de grame de carne pe zi
• 100 de grame de unt
• 1 kilogram de zahăr, 1 litru de ulei, 1 kilogram de făină

Rația zilnică de pâine pe cartelă era de 300 de grame, ceea ce poate părea incredibil acum, mai ales că putem cumpăra o pâine numai cu câțiva lei și că avem acces la atât de multe sortimente.

Citește și : Un om al străzii ascundea o comoară în sacoșă. Descoperirea care i-a lăsat pe polițiști cu gura căscată

Pe lângă toate acestea, o mare problemă erau magazinele care nu erau aprovizionate corespunzător. Astfel, se formau cozi imense pentru alimente încă din toiul nopții, iar de foarte multe ori unii români nu se întorceau cu nimic de mâncare acasă. Cei ce nu puteau sta la coadă își lăsau plasele pentru a păstra locul și reveneau dimineața, cu speranța că mai găsesc produse.

Cei ce aveau prioritate la alimente erau, de obicei, membrii aparatului de partid, cunoștințele gestionarilor sau informatorii regimului, ceea ce făcea ca restul populației să se descurce după posibilități. Produsele de calitate erau trimise la export și înlocuite în țară cu surogate, astfel că salamul a devenit salam cu soia, iar cafeaua, nechezol.

Citește și : Orașul în care toți locuitorii stau în același bloc și nu sunt nevoiți să iasă din casă cu lunile

Românii, pedepsiți dacă strângeau alimente fără să le consume

Românii nu aveau voie să facă provizii de alimente, deoarece acestea erau considerate speculă și se pedepseau aspru de vechiul regim. Atât strângerea de provizii, cât și datul pe sub tejghea al alimentelor, erau pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

„Constituie infracţiune de speculă şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului Penal cu închisoare de la 6 luni la 5 ani cumpărarea de la unităţile comerciale de stat şi cooperatiste, în scop de stocare, în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o perioadă de o lună, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea, precum şi de alte produse alimentare a căror stocare afectează interesele celorlalţi cumpărători şi buna aprovizionare a populaţiei”, prevedea articolul 1 al decretului 306.