Moody’s avertizează după căderea Guvernului Bolojan. Instabilitatea politică amplifică riscurile fiscale ale României

Agenția internațională de rating Moody’s avertizează că prăbușirea Guvernului condus de Ilie Bolojan agravează riscurile fiscale ale României și complică perspectivele economice pe termen mediu. Într-un nou raport publicat după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai, Moody’s susține că instabilitatea politică de la București poate afecta negativ ratingul de credit al țării și poate reduce capacitatea autorităților de a continua consolidarea bugetară începută în ultimii ani, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Moody’s confirmă stabilitatea financiară a României. Alexandru Nazare: Deficitul bugetar este pe o traiectorie descendentă

Moody’s avertizează după căderea Guvernului Bolojan. Instabilitatea politică amplifică riscurile fiscale ale României

Potrivit agenției, căderea Executivului amplifică riscul unui blocaj politic prelungit, într-un moment în care România se confruntă deja cu presiuni bugetare ridicate și cu necesitatea adoptării unor măsuri fiscale dificile. Moody’s atrage atenția că lipsa unui guvern stabil ar putea slăbi și mai mult perspectivele consolidării fiscale după 2027, exact într-o perioadă în care deficitul și datoria publică necesită măsuri ferme de corecție.

Raportul amintește că Guvernul Bolojan funcționa deja într-o formulă fragilă după retragerea PSD din coaliția pro-europeană formată în iunie 2025, iar moțiunea de cenzură depusă ulterior de PSD și AUR a dus la căderea Cabinetului. În opinia Moody’s, actuala situație politică reduce predictibilitatea economică și face mai dificilă aplicarea unor politici fiscale coerente pe termen lung.

Deși cele patru partide pro-europene – PSD, PNL, USR și UDMR – dețin împreună o majoritate parlamentară confortabilă, agenția consideră că negocierile pentru formarea unui nou guvern vor fi complicate, mai ales din cauza măsurilor de austeritate necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Moody’s subliniază că nu este clar dacă aceste formațiuni vor reuși să ajungă la un consens privind continuarea consolidării fiscale, în condițiile unei opoziții sociale și politice tot mai puternice față de măsurile nepopulare.

Agenția notează că măsurile deja adoptate – precum majorările de taxe, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și reducerea cheltuielilor bugetare – au afectat puternic popularitatea partidelor aflate la guvernare. Potrivit raportului, PSD a pierdut teren politic în fața formațiunii AUR și a liderului acesteia, George Simion, pe fondul nemulțumirilor sociale generate de austeritate.

Cu toate acestea, Moody’s estimează că România va reuși în 2026 să reducă deficitul bugetar la aproximativ 6,5% din PIB, comparativ cu 7,9% în 2025. Îmbunătățirea este atribuită măsurilor de consolidare fiscală deja implementate, inclusiv bugetului aprobat în martie 2026, pachetelor fiscale introduse în a doua jumătate a anului trecut și reformelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.

Datele analizate de agenție arată că deficitul cash s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2026, ajungând la 1% din PIB, față de 2,3% în aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, Moody’s avertizează că principalele probleme ar putea apărea după 2027, când apropierea alegerilor parlamentare din 2028 va face mult mai dificilă adoptarea unor măsuri fiscale restrictive.

În evaluarea agenției, riscurile la adresa consolidării fiscale vor deveni „deosebit de acute” pe măsură ce se apropie ciclul electoral, deoarece stimulentele politice se vor îndepărta tot mai mult de măsurile de austeritate necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice. Moody’s avertizează că autoritățile române nu au prezentat încă un plan clar și credibil pentru atingerea țintelor de deficit asumate pe termen mediu.

Raportul evidențiază și reacțiile negative ale piețelor financiare după tensiunile politice de la București. Randamentele obligațiunilor de stat au crescut semnificativ, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe, ceea ce indică o creștere a costurilor de finanțare pentru România. În același timp, moneda națională s-a depreciat cu aproape 3% față de euro într-un interval scurt, evoluție considerată sensibilă în condițiile în care aproape jumătate din datoria publică a țării este denominată în valută străină.

Totuși, Moody’s notează că România și-a acoperit deja aproximativ o treime din necesarul de finanțare pentru anul în curs, ceea ce reduce impactul imediat al creșterii costurilor de împrumut. În plus, țara continuă să beneficieze de sprijin financiar european și internațional consistent.