Obiceiuri și tradiții în prima zi de Paște. Ce să faci ca să ai parte de belșug

Ziua de Paşte aduce o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice, pe care credincioşii le respectă an de an. Iată ce trebuie să faci pentru a avea parte de sănătate și belșug, potrivit alba24.ro.

Prima zi de Paște. Obiceiuri și tradiţii

Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

În prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara. Se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.

Locul de poveste din România în care este ascunsă o comoară uriașă. Hoții sunt cei care ar fi dus-o acolo

O comoară uriașă este ascunsă în munții din România. Conform legendei, niște hoți au dus-o acolo.

Cât a ajuns să câștige o bonă în București. Primește mai mult decât un profesor pe lună

Un anunț de pe internet în care se caută o bonă, în zona Pipera din București, i-a atras instant pe mulți români, când au văzut…

De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă. În aceste zile, bucuria trebuie să fie predominantă.

De asemenea, lumânarea Învierii trebuie păstrată, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet.

Citește și: Cele mai tari superstiţii ale românilor legate de bani. Tradiţii care influenţează finanţele şi viaţa cotidiană

În dimineaţa de Paşte este indicat să priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea bună în restul anului. Duminică dimineaţa, tradiţia spune ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fântână pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.

În unele părţi din Transilvania, fetele obișnuiesc să se spele cu apă de la moară, pentru a fi frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte. Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare.

Toaca se păzea de joi până luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mâncare şi băutură. Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine până marţi, când toţi se întorc la casele lor.

Un alt obicei din prima zi este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină, pentru ca să fie „curaţi ca pasca, sănătoşi ca oul şi graşi ca porcul”. Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună.

Vezi și: Ce se întâmplă în noaptea de Sânziene, 24 iunie. Obiceiuri, tradiții și mituri de Drăgaică