Succesiunea este procesul prin care moștenitorii intră în posesia bunurilor unei persoane decedate. Dacă acceptă moștenirea, succesorii moștenesc, în egală măsură, și datoriile celui decedat. Existî două tipuri de moșteniri: cea legală, reglementată de Codul Civil, și cea testamentară, în baza unui testament.
Procedura se deschide în momentul decesului și este gestionată de un notar public. În lipsa unui acord între moștenitori, cauza poate ajunge în instanță. Legea română prevede un termen de un an pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire. Dacă, timp de un an, nimeni nu deschide succesiunea, se consideră o renunțare tacită la moștenire.
Pentru cei care locuiesc în afara țării, dezbaterea succesiunii este ceva mai complicată decât în România, necesitând mai multe documente. În primul rând, actele emise în străinătate (precum certificatul de deces, certificatul de naștere sau căsătorie) trebuie traduse și legalizate, uneori cu apostilă, în conformitate cu Convenția de la Haga. Ulterior, acestea trebuie transmise în România, prin intermediul consulatului sau direct către notar, potrivit lovedeco.ro
Citeste si Victimele violenței domestice scapă de o povară. Se elimină taxa de timbru pentru divorț
Moștenitorii din diaspora nu trebuie să se prezinte la dezbaterea succesiunii în țară, ci pot fi reprezentați prin procură. Procura notarială trebuie emisă fie de consulatul român din statul de reședință, fie de un notar local, cu condiția să respecte forma cerută de legislația română și să fie redactată în limba română.
Potrivit Regulamentului UE nr. 650/2012, succesiunea se face, de regulă, după legea statului unde defunctul avea reședința obișnuită la momentul morții. Totuși, românii pot opta anticipat pentru aplicarea legii române, printr-o declarație expresă înainte de deces. Această alegere poate preveni conflicte între moștenitori aflați în state diferite și poate simplifica mult întreaga procedură.
Deschiderea succesiunii de către un urmaș aflat în străinătate, după decesul unei persoane produs pe teritoriul României, trebuie să urmeze mai mulți pași. Primul pas este obținerea certificatului de deces. Apoi, succesiunea se deschide la notarul din zona ultimului domiciliu al decedatului. Moștenitorii sau reprezentantul legal depun o cerere și aduc actele necesare: certificate de stare civilă, acte de proprietate, declarații de acceptare și certificate fiscale.
După audierea martorilor, notarul emite certificatul de moștenitor, documentul care atestă drepturile fiecărui moștenitor asupra bunurilor.
După emiterea certificatului de moștenitor, urmează partajul bunurilor. Moștenitorii pot stabili amiabil cum își împart patrimoniul. În cazul în care nu se înțeleg asupra împărțirii averii moștenite, trebuie să apeleze la instanța de judecată.