Producția industrială din România consemnează unul dintre cele mai mici progrese din Uniunea Europeană

Producţia industrială a crescut în septembrie cu 4,9% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2021, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Alte articole:INS, la ora bilanțului. Producția industrială a scăzut în primele nouă luni ale anului 2022

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (31%), Danemarca (19%) şi Malta (14,2%). În schimb, cel mai modest avans al producţiei industriale a fost înregistrat în Luxemburg (0,5%) şi România, unde producţia industrială a crescut cu 0,6% în septembrie, după o contracţie de 1,6% luna precedentă. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Estonia (minus 7,5%), Letonia (minus 3,7%) şi Slovacia (minus 1,9%).

Cum a evoluat producția industrială în UE

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 14,3% a producţiei de bunuri de capital, cu 8,4% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,8% a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de energie a scăzut cu 2,8%.

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august s-a înregistrat un avans de 2% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (11,9%), Belgia (7,1%), Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu 1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Lituania (minus 8,2%), Grecia (minus 4,5%) şi Estonia (minus 3,6%)

România a înregistrat în septembrie o scădere lunară de 0,5% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 3,1% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,7% a producţiei de bunuri de capital, în timp ce producţia de bunuri intermediare şi de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,6%, iar producţia de energie cu 2%.

Citește și: Producția industrială va înregistra anul acesta o scădere. Scenariu sumbru al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză