Studiu risipa alimentară. Generația Z și milenialii au tendinţa să arunce alimentele înainte ca acestea să expire

Un studiu despre risipa alimentară realizat de cercetătorii de la Facultatea de Drept din Harvard, pe un eșantion de două mii de persoane, a constatat că persoanele mai tinere, Generația Z și mileniali, se mai bazează mai multe pe termenele de expirare înscrise pe etichele produselor alimentare, atunci când decid să arunce alimentele. În schimb, persoanele mai înaintate în vârstă testează mâncarea (o miros, o gustă) înainte să o arunce.

Lanțul american de fast-food Wendy’s intră și în România. Unde va fi deschis primul restaurant

Cercetătorii atrag atenția că mesajele de genul ”a se consuma de preferință înainte de” sau ”utilizare până la data de” se referă mai mult la calitatea alimentelor, nu la siguranța de a le consuma, dar oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe acestea și le înteleg greșit scopul. Dintre persoanele de toate vârstele, 43% au raportat că aruncă întotdeauna sau de obicei alimente înainte de data limită, în creștere cu șase puncte procentuale față de 2016. Experții avertizează că viața modernă i-a făcut pe oameni să uite cum să gătească și să folosească resturile alimentare.

Cercetătorii britanici spun că tinerii nu au încredere în simțuri atunci când vine vorba de a verifica dacă alimentele sunt sigure pentru a fi consumate, ceea ce îi face să se bazeze pe etichetele de pe ambalaj, în loc să le miroasă sau să le guste.

”Am descoperit că consumatori mai tineri se bazează mai mult pe datele înscrise pe etichete. Probabil cred că aceste date se referă la siguranța de a consuma aceste alimente și preferă să le arunce la data respectivă”, concluzionează unul dintre cercetărorii britanici.

Risipa alimentară: O treime din alimente se irosesc

La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit, iar în Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul Uniunii Europene nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentaţie adecvată.

70% din risipa alimentară provine din gospodăriile populaţiei (peste 50% – 47 de milioane de tone), servicii de alimentație publică și de vânzare cu amănuntul (FUSIONS, 2016).

Cantitatea de deșeuri alimentare generate în țările industrializate este la fel de mare ca şi în țările în curs de dezvoltare, însă distribuția este diferită:

• în țările în curs de dezvoltare, peste 40% din pierderile alimentare se produc după recoltare și în timpul procesării;
• în țările industrializate, peste 40% din pierderile alimentare apar la nivelul vânzărilor cu amănuntul, precum și la consumatori.

Cauzele risipei alimentare 

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

• Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
• Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
• Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
• Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
• Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
• Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
• Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
• Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.

Cadrul legislativ naţional

România a adoptat cadrul legislativ pentru diminuarea risipei alimentare. Actele normative în vigoare care stabilesc acţiunile ce trebuie întreprinse de operatorii din industria alimentară, conform unei ierarhii de prevenire a risipei alimentare sunt:

• Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare
• Hotărârea Guvernului nr. 51/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016

Ghid european:

• Ghidul Comisiei Europene privind donarea de alimente

Ce puteți face ca şi consumatori?

Toate persoanele au un rol important în reducerea risipei alimentare! Adesea, cu eforturi minime, risipa alimentară poate fi redusă, economisind bani și contribuind la protejarea mediului. Este mult mai ușor decât se crede! Iată cum:

ACASĂ:

• Planificați-vă mesele;
• Puteţi să folosiți surplusul de la prepararea meselor anterioare;
• Citiți informațiile despre data durabilităţii minimale a alimentelor. Aceasta poate fi exprimată în două feluri în funcţie de perisabilitatea alimentului, respectiv „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
• Puneți mai puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
• Congelați! (porții gata făcute);
• Depozitați alimentele în mod corespunzător (verificați etichetele pentru instrucțiuni de stocare, asigurați-vă că frigiderul este potrivit între 1 °C și 5 °C);
• Cunoașteți permanent ce alimente aveţi în cămară și frigider;
• Rotiți alimentele stocate acasă – „primul intrat, primul ieșit”!

Cum putem reduce risipa alimentară. Metoda simplă prin care românii pot cumpăra mâncare mai ieftină cu 70%

LA MAGAZINE SAU PIAŢĂ:

• Faceţi o listă de cumpărături;
• Nu cumpărați când vă este foame;
• Cumpărați doar cantitatea de care aveți nevoie (dimensiunea potrivită a ambalajului sau alimente vrac);
• Puteţi alege fructe și legume imperfecte din punct de vedere al aspectului exterior (formă, dimensiune), aflate adesea la reducere;
• Puteţi achiziţiona şi consuma produsele aflate la reduceri şi care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale.

LA SERVICIU/ȘCOALĂ:

• Cereți să vi se servească porția potrivită pentru dumneavoastră (la cantină);
• Fiţi atenţi la frigiderul din birou/coșul de fructe/cutia cu bomboane;
• Diseminaţi către colegi recomandările despre cum putem preveni risipa de alimente.

ÎN CAFENELE, RESTAURANTE ȘI HOTELURI:

• Puneți puțin în farfurie și reumpleți dacă este cazul;
• Luați acasă ce vă rămâne;
• Gestionați-vă apetitul și pofta de mâncare, în funcție de ora zilei.