Când începe Postul Crăciunului în 2026. Zilele cu dezlegare la pește și tradițiile respectate de credincioși

Postul Crăciunului, cunoscut în Biserica Ortodoxă și sub denumirea de Postul Nașterii Domnului, începe în 2026 duminică, 15 noiembrie, și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Perioada de post durează 40 de zile și reprezintă una dintre cele mai importante perioade de pregătire spirituală pentru credincioșii ortodocși, înaintea sărbătorii Nașterii lui Iisus Hristos. Ultima zi în care se pot consuma alimente de dulce este 14 noiembrie, cunoscută drept Lăsatul secului, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Peste 32.000 de locuri de muncă disponibile în România. Ce posturi caută angajatorii și unde pot lucra românii în străinătate

Când începe Postul Crăciunului în 2026. Zilele cu dezlegare la pește și tradițiile respectate de credincioși

În cele 40 de zile, credincioșii sunt îndemnați să respecte atât rânduielile alimentare, cât și dimensiunea spirituală a postului. Biserica pune accent pe rugăciune, participarea la slujbele religioase, iertare, împăcare și ajutorarea persoanelor aflate în dificultate. Postul nu presupune doar renunțarea la carne, lactate și ouă, ci și o perioadă de liniște sufletească, în care oamenii sunt încurajați să renunțe la conflicte și la comportamentele care îi îndepărtează de valorile creștine.

Postul Nașterii Domnului este unul dintre cele patru mari posturi din calendarul ortodox și amintește de perioada de așteptare și pregătire pentru venirea Mântuitorului. Cele 40 de zile au și o semnificație biblică, fiind asociate cu postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii. În tradiția creștină, această perioadă simbolizează pregătirea spirituală a oamenilor pentru întâmpinarea lui Iisus Hristos.

Durata postului nu a fost însă aceeași încă de la începuturile creștinismului. În primele secole, unii credincioși posteau doar câteva zile, în timp ce alții țineau post timp de până la șase săptămâni. Durata de 40 de zile a fost stabilită pentru întreaga Biserică Ortodoxă în anul 1166, în cadrul unui sinod desfășurat la Constantinopol. Comparativ cu Postul Paștelui, Postul Crăciunului este considerat mai puțin aspru, deoarece include mai multe zile în care există dezlegare la pește.

Din punct de vedere alimentar, credincioșii care respectă postul renunță la carne, lapte, brânzeturi, ouă și la preparatele care conțin aceste ingrediente. Mesele sunt alcătuite în principal din legume, fructe, cereale, leguminoase, nuci și semințe. Fasolea, lintea, mazărea, cartofii și ciupercile se numără printre alimentele folosite frecvent în această perioadă. Rânduielile bisericești prevăd și zile în care consumul de ulei și vin este restricționat, dar și zile cu dezlegare la aceste alimente sau la pește.

Potrivit calendarului bisericesc pentru 2026, credincioșii ortodocși au la dispoziție 14 zile cu dezlegare la pește în timpul Postului Crăciunului. În luna noiembrie, acestea sunt 21, 22, 23, 28, 29 și 30, iar în decembrie sunt 1, 3, 5, 6, 7, 12, 13 și 19.

Prima dezlegare la pește din noiembrie coincide cu sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, celebrată pe 21 noiembrie. Aceasta amintește de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinții săi la Templul din Ierusalim, potrivit tradiției creștine. Alte două sărbători importante din perioada postului sunt Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie, și Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, ambele fiind zile în care este permis consumul de pește.

În România, începutul Postului Crăciunului este legat și de numeroase tradiții populare, păstrate mai ales în comunitățile rurale. În ajunul postului, de Lăsatul secului, rudele și vecinii se adună în jurul mesei pentru ultima seară în care pot consuma alimente de dulce. În unele zone, membrii familiei își cer iertare pentru supărările și neînțelegerile din timpul anului, pentru a începe perioada de post împăcați.

Alte obiceiuri populare sunt legate de protejarea gospodăriei și de speranța unui an roditor. În anumite regiuni, resturile de la masa de Lăsatul secului sunt oferite păsărilor, pentru ca acestea să nu distrugă recoltele în anul următor. De asemenea, există tradiția întoarcerii vaselor cu gura în jos, gest despre care se crede că ar proteja gospodăria de necazuri.

Pe parcursul celor 40 de zile sunt păstrate și obiceiuri care pregătesc comunitățile pentru sărbătoarea Crăciunului. Șezătorile reprezintă unele dintre cele mai cunoscute tradiții ale satului românesc. Oamenii se adună pentru a curăța porumbul, a alege fasolea, a toarce lâna sau a coase, în timp ce povestesc și cântă. Aceste întâlniri sunt și un prilej pentru tineri de a se cunoaște și de a păstra legăturile dintre membrii comunității.

Tot în timpul postului încep pregătirile pentru colindat. Copiii și tinerii învață colinde noi și repetă cântecele tradiționale transmise din generație în generație. În Ajunul Crăciunului, aceștia merg din casă în casă pentru a vesti Nașterea Domnului, într-unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri ale sărbătorilor de iarnă.

Ultima zi a postului, 24 decembrie, este considerată cea mai aspră din punct de vedere alimentar. În tradiția ortodoxă, unii credincioși aleg să nu mănânce până după-amiaza sau până la apariția primei stele pe cer, care amintește de Steaua Betleemului. Ajunul Crăciunului marchează încheierea perioadei de pregătire spirituală și apropierea marii sărbători a Nașterii Domnului.