România, în topul țărilor europene cu cea mai mare creștere a cheltuielilor sociale, dar printre ultimele la nivelul de protecție

Cheltuielile pentru protecția socială au atins în 2024 un nivel record la nivelul Uniunii Europene – peste 4.900 de miliarde de euro, potrivit unui raport publicat de Eurostat. Creșterea față de anul precedent a fost de 6,9%, iar ponderea acestor cheltuieli în PIB-ul Uniunii a urcat la 27,3%, semn al presiunilor crescânde asupra bugetelor naționale cauzate de îmbătrânirea populației, inflație și extinderea programelor de sprijin social, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Black Friday în România: Coșul mediu de cumpărături a atins 580 RON, de aproape trei ori mai mult decât într-o zi normală

România, în topul țărilor europene cu cea mai mare creștere a cheltuielilor sociale, dar printre ultimele la nivelul de protecție

România se numără printre țările cu cea mai mare creștere procentuală a cheltuielilor sociale din UE, de 17,5% – un avans semnificativ, apropiat de cel al Estoniei (19,5%) și Croației (17,8%). Cu toate acestea, țara noastră rămâne printre ultimele din Uniune la ponderea alocată protecției sociale în PIB, cu doar 17,25%, fiind depășită doar de Ungaria (16,6%), Malta (13,4%) și Irlanda (12,4%).

Cele mai mari cheltuieli sociale, raportate la PIB, se înregistrează în Finlanda (32,5%), Franța (31,9%) și Austria (31,8%), unde aproape o treime din produsul intern brut este direcționat către pensii, sănătate, asistență socială și alte programe de sprijin.

La nivelul întregii Uniuni Europene, pensiile de vârstă reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor de protecție socială – 41,5% din total, echivalentul a peste 2.000 de miliarde de euro. Alte 29,7% sunt destinate sănătății, adică peste 1.400 de miliarde de euro, iar restul acoperă ajutoare pentru familii, copii, șomaj, dizabilitate și pensii de urmaș.

În cazul României, creșterea accelerată a acestor cheltuieli reflectă o presiune crescută pe bugetul public, determinată în principal de majorarea pensiilor și a alocațiilor sociale, dar și de măsuri menite să atenueze efectele inflației și să sprijine categoriile vulnerabile. Totuși, raportul Eurostat arată că, în ciuda efortului bugetar crescut, nivelul general al protecției sociale rămâne sub media europeană, indicând un decalaj semnificativ față de statele vestice.

În paralel, datele Eurostat mai arată că vânzările cu amănuntul au scăzut în România în septembrie 2025 cu 2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, semnalând o temperare a consumului intern. Evoluții similare s-au înregistrat și în Italia (–2,3%), Belgia (–0,8%) și Austria (–0,1%), în timp ce media Uniunii a fost una pozitivă – o creștere de 1,3%.

Totuși, România a bifat o revenire lunară de 1,3% în septembrie, după o scădere abruptă de 4% în august, ceea ce ar putea indica o stabilizare a activității comerciale în a doua parte a anului.