Sărbătorile de iarnă în România. Tradițiile care se respectă și în ziua de azi

Sărbătorile de iarnă reprezintă un șir de datini și obiceiuri străvechi, care sunt strâns legate de sărbătorile creștine din anotimpul cel mai rece. Perioada sărbătorilor de iarnă în România nu se limitează doar la Crăciun și Anul Nou, conform tradițiilor vechi, ci începe încă din data de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, și se încheie pe 7 ianuarie, odată cu sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, după  cum scrie Antena 3 CNN.

Tradițiile de sărbători în România

Aceste sărbători, pline de încărcătură spirituală, aduc bucurie și veselie în inimile poporului român. Cu toate acestea, în unele zone ale țării, frumoasele obiceiuri și tradiții străvechi încep să se piardă treptat.

Sărbătorile de iarnă includ respectarea unor ceremonii specifice, care au evoluat în urma superstițiilor populare. În ceea ce privește sărbătorile de iarnă, acestea încep cu Sfântul Andrei pe 30 noiembrie, considerat protectorul neamului românesc.

Sfântul Andrei a avut un rol esențial în creștinarea geto-dacilor și a sfârșit pe cruce într-o manieră distinctă, cerând să fie răstignit în formă de X. Alte sărbători notabile din această perioadă includ Sfântul Nicolae pe 6 decembrie, Ajunul Crăciunului pe 24 decembrie, Nașterea Domnului pe 25 decembrie, Anul Nou pe 31 decembrie, Sfântul Vasile pe 1 ianuarie, Boboteaza pe 6 ianuarie și Sfântul Ioan Botezătorul pe 7 ianuarie.

Tradițiile și obiceiurile de iarnă la români includ oferirea de cadouri copiilor în noaptea de Moș Nicolae, tăierea porcului pe 20 decembrie, împodobirea bradului de Crăciun, colindele în Ajunul Crăciunului, jocul moșilor în Maramureș, Ignatul sau tăierea porcului, și multe altele.

Te-ar putea interesa și: Cele mai căutate stațiuni pentru sărbătorile de iarnă, în 2023. Care este cea mai scumpă destinație turistică în care poți petrece Revelionul

Împodobitul bradului de Crăciun

Acesta este un obicei preluat din vest. Se spune că primul brad împodobit (cu mere) a fost în Strasbourg în 1605. În România, bradul împodobit cu decorațiuni așa cum îl cunoaștem noi acum a fost introdus de către curtea regală Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866, scrie sursa citată.

Tradiții și obiceiuri care nu se mai țin de sărbătorile de iarnă

Anumite practici mai puțin cunoscute includ obiceiul „măturatului” în Banat în Ajunul Crăciunului și sorcova și plugușorul în prima zi a anului. De asemenea, există obiceiuri mai puțin cunoscute, precum aruncatul Crucii de Bobotează și sfințirea caselor de către preot, care încă se mai practică în anumite regiuni.

Cu toate acestea, multe obiceiuri străvechi, cum ar fi „usturoiul de Sfântul Andrei” sau „„vrăjile de Sfântul Andrei”, au căzut în uitare, potrivit surselor. Este important să subliniem că multe din sărbătorile și tradițiile românești de iarnă își au rădăcinile în obiceiuri păgâne, dar au devenit îndrăgite și sunt privite ca un prilej de bucurie și unitate în comunitate.

În ciuda pierderii unor obiceiuri, perioada sărbătorilor de iarnă rămâne specială și plină de semnificație pentru poporul român.

Vezi și: Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac, în topul mondial al atracțiilor turistice de iarnă!