STUDIU: Piscinele, grădinile și mașinile celor bogați provoacă crize de apă în toată lumea

STUDIU. Orașul Cape Town din Africa de Sud a fost folosit ca studiu de caz şi s-a constatat că cei mai bogaţi oameni au folosit de 50 de ori mai multă apă decât cei mai săraci. Când criza de apă din Ziua Zero a lovit oraşul în 2018, după câţiva ani de secetă, cei mai săraci au rămas fără suficientă apă pentru nevoile lor de bază, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Din 2000, peste 80 de oraşe mari s-au confruntat cu secetă extremă şi lipsă de apă, inclusiv Miami, Melbourne, Londra, Barcelona, ​​São Paulo, Beijing, Bengaluru şi Harare, scrie The Guardian.

Cercetătorii au spus că se aşteaptă ca crizele de apă urbane să devină mai frecvente, peste 1 miliard de locuitori se așteaptă să se confrunte cu deficit de apă în viitorul apropiat.

În martie, un raport al Comisiei Globale pentru Economia Apei a concluzionat că lumea se confruntă cu o criză iminentă a apei, cererea fiind aşteptată să depăşească oferta cu 40% până în 2030.

Citește și: Europa se îndreaptă către o criză de apă. Semnal de alarmă la nivel european. Franța introduce restricții de consum

STUDIU. Piscinile celor bogați provoacă crize de apă

Profesorul Hannah Cloke, de la Universitatea Reading, Marea Britanie, şi coautor al noului studiu, a declarat: „Schimbările climatice şi creşterea populaţiei înseamnă că apa devine o resursă mai preţioasă în oraşele mari, dar am arătat că inegalitatea socială este cea mai mare problemă pentru persoanele mai sărace care au acces la apă pentru nevoile lor zilnice.

Proiecţiile noastre arată că această criză s-ar putea agrava pe măsură ce decalajul dintre bogaţi şi săraci se măreşte în multe părţi ale lumii. În cele din urmă, toată lumea va suferi consecinţele dacă nu dezvoltăm modalităţi mai echitabile de a împărţi apa în oraşe.”

Studiul, publicat în revista Nature Sustainability, a folosit date pentru a dezvolta un model de utilizare a apei în oraş, care să ţină cont de diferitele niveluri de venit. În Cape Town, s-a constatat că cel mai bogat grup – 14% din populaţia oraşului – a folosit 51% din apa consumată în oraş. În schimb, cel mai sărac grup – 62% din populaţie – a folosit doar 27% din apă. Cea mai mare parte a apei folosite în grupul cel mai bogat a fost pentru nevoi care nu erau de bază.

Modelul, care ar putea fi aplicat şi altor oraşe, a arătat că schimbările în utilizarea apei de către grupul cel mai bogat au avut un impact mai mare asupra disponibilităţii generale a apei decât modificările populaţiei sau secetele legate de criza climatică. Cercetătorii au mai spus că utilizarea sporită a forajelor private în perioadele de penurie de către cei mai bogaţi cetăţeni a epuizat substanţial resursele de apă subterană.