Alimentele s-ar putea scumpi puternic în 2026. Grâul, fructele, legumele și lactatele, cele mai expuse

Prețurile alimentelor la nivel mondial sunt așteptate să intre sub o presiune tot mai mare în 2026, pe fondul suprapunerii mai multor factori negativi: războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, seceta, valurile de căldură extremă, reducerea producției agricole și creșterea costurilor pentru energie și îngrășăminte. Potrivit unei estimări realizate de Oxford Economics, prețurile globale ale mărfurilor alimentare ar putea crește cu 11,8% în 2026, după care ritmul de scumpire ar urma să încetinească la aproximativ 4,8% în 2027, potrivit capital.ro.

Impactul nu va fi identic pentru toate categoriile de alimente. Cele mai mari presiuni sunt anticipate asupra cerealelor, fructelor, legumelor și produselor lactate, categorii care sunt foarte sensibile atât la condițiile meteorologice, cât și la costurile de producție. În cazul cerealelor, situația este cu atât mai importantă cu cât Rusia și Ucraina au un rol major în comerțul mondial, iar atacurile asupra infrastructurii de transport și export pot afecta direct disponibilitatea mărfurilor pe piețele internaționale.

Te-ar mai putea interesa și: BNR: Dobânda de politică monetară rămâne 6,5% pe an. Ieftinirile la energie și alimente scad inflația generală, dar presiunile de bază persistă

Alimentele s-ar putea scumpi puternic în 2026. Grâul, fructele, legumele și lactatele, cele mai expuse

Oxford Economics estimează că indicele global al prețurilor alimentare va crește cu 11,8% în acest an, ceea ce reprezintă o accelerare importantă a presiunilor asupra pieței.

Totuși, această creștere a prețurilor materiilor prime nu înseamnă automat că alimentele din supermarketuri se vor scumpi în aceeași proporție. Între prețul unei materii prime agricole și prețul final plătit de consumator există mai multe etape și costuri: procesare, ambalare, energie, transport, depozitare, distribuție și comercializare.

Prin urmare, o creștere de 11,8% a indicelui urmărit de Oxford Economics nu trebuie interpretată ca o scumpire de 11,8% a tuturor alimentelor cumpărate de populație. Totuși, ea indică o presiune importantă care se poate transmite treptat către consumatori.

Scumpirile prognozate pentru 2026 sunt alimentate de mai multe șocuri care se produc simultan. Pe de o parte, agricultura este afectată de secetă și temperaturi extreme, iar pe de altă parte fermierii se confruntă cu costuri ridicate pentru motorină, gaze naturale și îngrășăminte.

La acestea se adaugă riscurile geopolitice și perturbările comerciale provocate de conflictele militare.

Una dintre cele mai importante probleme este situația agriculturii europene. Temperaturile foarte ridicate și perioadele de secetă au afectat culturile, iar estimările privind producția de cereale au fost revizuite în jos.

Coceral, asociația europeană a comercianților de cereale și semințe oleaginoase, și-a redus în luna iulie estimarea privind producția cumulată de cereale din UE-27 și Regatul Unit.

Prognoza a fost redusă de la aproximativ 295,5 milioane de tone la 286,6 milioane de tone. Pentru comparație, în 2025 producția ajunsese la aproximativ 310 milioane de tone.

Reducerea estimării indică amploarea efectelor provocate de condițiile meteorologice nefavorabile. Dacă recolta este mai mică, cantitatea disponibilă pentru piață scade, iar acest lucru poate contribui la creșterea prețurilor, mai ales dacă cererea rămâne ridicată.

Și Germania, una dintre principalele economii agricole ale Europei, se confruntă cu perspective mai slabe.

Asociația Fermierilor Germani estimează că producția de cereale a țării va scădea cu aproximativ 7% în 2026, până la circa 41,9 milioane de tone.

Scăderea este pusă în legătură cu perioadele severe de secetă și caniculă.

Problemele dintr-o țară importantă pentru agricultura europeană se pot transmite mai departe prin intermediul piețelor regionale, în special atunci când mai multe state producătoare se confruntă simultan cu recolte mai slabe.

Pe lângă problemele climatice, un alt factor important este războiul din Orientul Mijlociu și efectele acestuia asupra piețelor energetice.

Economistul senior Tomas Dvorak indică drept una dintre principalele surse de presiune creșterea costurilor pentru petrol, motorină, gaze naturale și îngrășăminte.

Aceste produse sunt esențiale pentru agricultură. Fermierii au nevoie de motorină pentru utilaje, de gaze și energie pentru anumite procese agricole și industriale, iar îngrășămintele sunt indispensabile pentru obținerea unor producții ridicate.

Prin urmare, atunci când energia și inputurile agricole devin mai scumpe, costul producerii cerealelor, fructelor și legumelor crește.

Datele menționate în analiză arată că prețurile globale ale motorinei erau în iulie cu 36% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția este legată, cel puțin parțial, de perturbările din zona Strâmtorii Ormuz.

În paralel, prețurile îngrășămintelor sunt estimate să crească cu aproximativ 22% în 2026.

Aceste scumpiri pot ajunge în cele din urmă în prețul produselor agricole și, ulterior, în prețurile alimentelor cumpărate de consumatori.

Un alt risc major este reprezentat de războiul din Ucraina.

Rusia și Ucraina sunt doi dintre cei mai importanți jucători pe piața mondială a cerealelor. Împreună, cele două țări reprezintă puțin sub 30% din exporturile mondiale de grâu și peste 10% din exporturile de porumb, potrivit estimărilor citate.

Cerealele au, la rândul lor, o pondere de aproximativ 25% în indicele global al prețurilor alimentare.

Prin urmare, orice perturbare majoră a exporturilor rusești sau ucrainene poate avea efecte asupra prețurilor de pe piețele internaționale.

Atacurile asupra porturilor, terminalelor și navelor, precum și problemele transporturilor prin Marea Neagră și Marea Azov, pot afecta o capacitate anuală de export estimată la aproximativ 86 de milioane de tone de cereale.

Din acest volum, aproximativ 52 de milioane de tone sunt asociate Rusiei, iar 34 de milioane de tone Ucrainei.

Volumul reprezintă aproape 17% din exporturile mondiale de cereale, ceea ce explică de ce evoluțiile din regiune pot avea consecințe dincolo de granițele celor două țări.

Problema nu este doar cantitatea de cereale produsă, ci și capacitatea de a le transporta către piețele unde există cerere.

Dacă porturile sunt atacate sau rutele maritime devin prea riscante, comercianții sunt obligați să găsească alternative. Acestea pot fi mai scumpe și mai lente.

În cazul Ucrainei, transportul cerealelor pe căi ferate, rutiere sau prin porturi alternative poate implica costuri logistice suplimentare. Aceste costuri pot reduce marja producătorilor și pot contribui la creșterea prețului final al mărfurilor.

În același timp, prețurile mai mari ale cerealelor pot face viabile anumite rute de transport care, în condiții normale, ar fi considerate prea costisitoare.

Acesta este unul dintre mecanismele prin care piața poate absorbi parțial șocul: dacă prețurile cresc suficient, comercianții pot utiliza rute alternative pentru a menține fluxurile de export.

Deși prognoza Oxford Economics indică o creștere importantă pentru întregul an, piața a început deja să înregistreze scumpiri la unele categorii.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), mărfurile alimentare la nivel mondial erau în iulie cu aproximativ 1% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului anterior.

În interiorul indicelui, însă, diferențele sunt mai mari.

Prețurile cerealelor au crescut cu aproximativ 6,9%, în timp ce uleiurile vegetale s-au scumpit cu aproximativ 17,3%.

Aceste evoluții arată că presiunile asupra anumitor materii prime sunt deja mai puternice decât media generală a pieței alimentare.

Potrivit economistului Tomas Dvorak, cele mai severe efecte ale secetei și temperaturilor ridicate sunt așteptate în cazul cerealelor, fructelor, legumelor și lactatelor.

Culturile agricole sunt direct dependente de apă și de temperatură. Seceta poate reduce producția, iar canicula poate afecta atât randamentul culturilor, cât și calitatea acestora.

În cazul produselor lactate, efectele pot apărea indirect. Temperaturile extreme afectează animalele și producția agricolă destinată hranei acestora, ceea ce poate crește costurile pentru fermieri.

Presiunile asupra materiilor prime se pot transmite apoi către industria alimentară.

Astfel, scumpirea cerealelor poate ajunge în prețurile pentru pâine, paste, cereale pentru micul dejun și biscuiți, în timp ce creșterea costurilor pentru lapte poate influența prețurile brânzeturilor și altor produse lactate.

Fructele și legumele proaspete ar putea reacționa chiar mai rapid la problemele de producție.