Bolojan, despre noua lege a salarizării: „Nu se vor face economii, dar trebuie să o adoptăm”

Liderul PNL, Ilie Bolojan, susține că noua lege a salarizării din sectorul public este necesară pentru a corecta o serie de inechități și pentru a evita apariția unor noi dezechilibre bugetare. Premierul interimar avertizează însă că adoptarea legii nu va genera, în sine, economii pentru stat, deoarece salariile bugetarilor vor trebui, mai devreme sau mai târziu, indexate în funcție de inflație și de evoluția puterii de cumpărare, potrivit stirileprotv.ro.

Bolojan a explicat că salariile din sectorul public sunt plafonate de aproximativ doi ani, perioadă în care inflația a redus puterea de cumpărare a angajaților. În opinia sa, indiferent de guvernul care va conduce țara în perioada următoare, va exista presiunea pentru reluarea indexărilor salariale. Din acest motiv, el consideră că România nu va face economii propriu-zise prin noul sistem, însă legea ar putea împiedica accentuarea unor diferențe salariale deja existente în sectorul bugetar.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, după decizia CCR privind Legea ANI: „Legea nu trebuie folosită pentru a lovi un adversar politic”

Bolojan, despre noua lege a salarizării: „Nu se vor face economii, dar trebuie să o adoptăm”

Potrivit liderului PNL, noua legislație nu ar urma să reducă veniturile niciunei categorii de angajați, ci să limiteze creșterile salariale pentru persoanele care au ajuns deja să beneficieze de venituri considerate mult peste nivelul normal în raport cu alte categorii de personal bugetar. Astfel, salariile care au atins niveluri ridicate ar urma să fie plafonate, în timp ce alte categorii ar putea beneficia în continuare de creșteri, însă într-un cadru considerat sustenabil pentru bugetul de stat.

Bolojan a atras atenția că, în lipsa unei reforme reale, actualele diferențe salariale riscă să se accentueze. În opinia sa, simpla indexare generală a salariilor nu rezolvă problema echității, deoarece cei care au deja venituri foarte mari ar primi automat majorări mai consistente în termeni nominali decât angajații cu salarii mai mici.

Un capitol important al discuțiilor îl reprezintă sectorul educației. Ilie Bolojan a criticat prevederile introduse în 2023, pe fondul anului electoral și al grevei din educație, susținând că acestea au creat așteptări financiare care nu pot fi susținute în prezent de bugetul României. El a explicat că aplicarea integrală a acelor prevederi ar necesita sume foarte mari, într-un moment în care statul trebuie să reducă cheltuielile.

Premierul interimar a arătat că necesarul total pentru creșterea salariilor în sectorul public este estimat la 8-12 miliarde de lei, în funcție de scenariu. În cazul în care numai prevederile referitoare la educație din legea adoptată în 2023 ar fi aplicate integral, costurile s-ar ridica, potrivit lui Bolojan, la aproximativ 8 miliarde de lei. În aceste condiții, el consideră că nu există suficiente resurse pentru respectarea tuturor angajamentelor salariale asumate anterior.

Bolojan susține că este preferabil ca autoritățile să le comunice angajaților din educație, sănătate și din celelalte domenii bugetare care sunt posibilitățile reale ale statului, în loc să creeze așteptări care ulterior nu pot fi onorate. El a catalogat drept lipsă de respect față de angajați și lipsă de responsabilitate față de țară situația în care politicienii promit majorări salariale fără să existe resursele necesare pentru finanțarea acestora.

În același timp, liderul PNL avertizează că, dacă noua lege a salarizării nu va fi adoptată, România ar putea ajunge din nou într-o situație dificilă în anii 2027-2028. El invocă inclusiv presiunile electorale, fragmentarea politică din Parlament și posibilitatea unor decizii populiste sau „iresponsabile”, care ar putea conduce la noi majorări de cheltuieli fără o acoperire bugetară corespunzătoare.