Avertisment AIE: Economia mondială riscă o nouă criză energetică dacă blocajele din Strâmtoarea Hormuz continuă

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, avertizează că economia mondială riscă să intre într-o nouă criză energetică dacă blocajele din Strâmtoarea Hormuz nu vor fi eliminate în următoarele săptămâni.

În contextul tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate rămâne grav afectată, iar specialiștii atrag atenția că mecanismele care au limitat până acum impactul asupra piețelor globale sunt aproape epuizate.

Te-ar mai putea interesa și: Industria de miliarde de euro care a schimbat economia Maltei. Cum au devenit politicile fiscale un magnet pentru investiții

Avertisment AIE: Economia mondială riscă o nouă criză energetică dacă blocajele din Strâmtoarea Hormuz continuă

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante artere comerciale din lume pentru transportul resurselor energetice, prin aceasta tranzitând zilnic o parte semnificativă din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Din cauza conflictelor și a tensiunilor militare din regiune, traficul maritim a fost afectat în mod repetat, iar situația actuală ridică îngrijorări tot mai mari privind securitatea aprovizionării cu energie la nivel global.

În cadrul unor intervenții susținute la Consiliul pentru Relații Externe (CFR) din Washington și la Forumul de Securitate Aspen din Colorado, Fatih Birol a transmis că problema nu mai poate fi privită doar ca o criză regională. Potrivit acestuia, dacă navigația prin Strâmtoarea Hormuz nu va fi reluată complet și fără restricții într-un interval de câteva săptămâni, economia mondială se va confrunta cu o criză severă de aprovizionare cu energie.

Șeful AIE a subliniat că timpul disponibil pentru evitarea unei crize este foarte limitat și a avertizat că securitatea aprovizionării cu petrol rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei mondiale. El a precizat că prelungirea blocajelor maritime ar genera noi probleme majore pentru piețele internaționale și ar putea afecta atât producția industrială, cât și transporturile și comerțul global.

Potrivit lui Birol, piețele energetice au reușit până acum să evite o explozie și mai accentuată a prețurilor datorită existenței unor mecanisme temporare de protecție. Printre acestea se numără stocurile foarte mari de petrol acumulate anterior de China, reducerea consumului de combustibili în această țară ca urmare a extinderii utilizării vehiculelor electrice și a transportului public, precum și eliberarea coordonată de petrol din rezervele strategice ale statelor membre ale Agenției Internaționale pentru Energie.

Cu toate acestea, oficialul avertizează că aceste măsuri nu pot susține piața pe termen lung. Deși Birol a afirmat că doar aproximativ 20% din rezervele strategice au fost utilizate până în prezent, informațiile apărute în presa internațională sugerează că o mare parte din planul de intervenție de urgență a fost deja pus în aplicare.

Un trader activ pe piața petrolului a declarat pentru Financial Times că rezervele disponibile pentru stabilizarea pieței au fost practic epuizate și că spațiul de manevră este foarte redus în cazul în care situația se va prelungi.

Criza nu mai afectează doar piața petrolului brut, ci începe să influențeze și disponibilitatea produselor petroliere rafinate. Atacurile cu drone asupra unor rafinării din Rusia au redus producția de motorină, iar problemele de transport din zona Golfului Persic complică și mai mult aprovizionarea. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că aceste evoluții pot conduce la dificultăți în alimentarea cu benzină și motorină în numeroase regiuni ale lumii.

Primele efecte sunt deja vizibile pe piețele financiare. În Europa, contractele futures pentru motorină au crescut cu aproximativ 14% într-o singură săptămână, ceea ce reflectă îngrijorarea investitorilor privind posibile noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și o eventuală reducere a ofertei de combustibili.

Cele mai expuse consecințelor blocajului sunt statele asiatice, care depind în foarte mare măsură de importurile energetice transportate prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit estimărilor prezentate de Fatih Birol, între 80% și 90% din necesarul energetic al unor țări din regiune este asigurat prin această rută maritimă.

În timp ce economii dezvoltate precum Japonia și Coreea de Sud dispun de resurse financiare și rezerve suficiente pentru a absorbi temporar șocurile, situația este mult mai dificilă în state precum India, Pakistan și Bangladesh. În aceste țări, creșterea accentuată a prețurilor la carburanți și energie determină tot mai multe gospodării să renunțe la combustibilii convenționali și să utilizeze lemne de foc sau bălegar de animale pentru prepararea hranei.