România își consumă rezervele de energie. Apa din lacuri scade, gazele se scumpesc, iar facturile sunt în pericol să crească

România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra sistemului energetic, în condițiile în care seceta reduce rezervele de apă din lacurile de acumulare, iar producția hidro este folosită intens pentru a acoperi necesarul de electricitate, mai ales în orele de vârf. Hidroelectrica ajunge să livreze în sistem peste 1.600 MW în perioadele de consum ridicat, inclusiv pentru a compensa deficitul creat de indisponibilitatea celor două reactoare de la Cernavodă, potrivit euronews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Transelectrica atrage 67 mil. euro pentru digitalizarea reţelei şi integrarea energiei regenerabile

România își consumă rezervele de energie. Apa din lacuri scade, gazele se scumpesc, iar facturile sunt în pericol să crească

Problema este că această soluție are un cost pe termen lung. Debitele de apă din aproape toate amenajările hidroenergetice importante au coborât sub jumătate din valorile medii multianuale, astfel că apa consumată acum înseamnă o rezervă mai mică pentru lunile de iarnă. Specialiștii avertizează că folosirea intensă a resurselor hidro poate obliga România să apeleze mai mult la importuri de energie în sezonul rece, când prețurile sunt, de regulă, mai ridicate.

Expertul în energie Corina Murafa consideră că situația este riscantă tocmai din cauza consumării accelerate a rezervei de apă. În opinia sa, necesarul care este acoperit acum prin hidroenergie ar putea fi transferat către perioada de iarnă, când România ar putea fi nevoită să importe energie la costuri mai mari. Acest lucru ar pune presiune suplimentară atât asupra prețurilor energiei, cât și asupra facturilor consumatorilor.

În același timp, electricitatea se pregătește să se scumpească. Din octombrie, Hidroelectrica majorează cu aproximativ 13% prețul pentru clienții noi și pentru contractele existente care ajung la termen. Potrivit estimărilor prezentate, impactul asupra facturii finale ar fi de aproximativ 7%. Astfel, pentru un consum de 100 kWh, factura ar putea crește cu circa 8 lei, pentru 300 kWh cu aproximativ 24 de lei, iar pentru un consum de 500 kWh, cu circa 40 de lei. Guvernul estimează că și ceilalți furnizori ar putea aplica majorări de peste 10%.

Pentru companii, presiunea ar putea fi și mai mare. IMM România estimează creșteri de aproximativ 20% pentru noile contracte de energie, în timp ce Blocul Național Sindical avertizează asupra unor majorări potențial mult mai mari. Liderul BNS, Dumitru Costin, susține că estimările sindicaliștilor indică posibilitatea unor creșteri de cel puțin 80% ale prețului energiei, considerând că politicile energetice ale României sunt insuficient pregătite pentru actualul context.

O altă problemă importantă este reprezentată de prețul gazelor naturale. Pentru populație există în continuare o protecție prin plafonarea prețului pentru consumatorii casnici până la sfârșitul lunii martie, însă evoluția pieței indică o presiune semnificativă. Prețul gazelor pentru ziua următoare este în prezent de aproximativ două ori mai mare decât în luna martie. În plus, pe Bursa Română de Mărfuri au fost tranzacționați aproape 75 GWh, cel mai mare volum din ultimele șapte luni, cantitate care reprezintă mai mult de o treime din producția zilnică de gaze a României.

Și nivelul rezervelor pentru iarnă ridică semne de întrebare. Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de aproximativ 74%, în condițiile în care, pentru această perioadă, nivelul considerat necesar ar fi de peste 90%. Specialiștii explică faptul că furnizorii obișnuiau să cumpere gaze vara, când prețurile erau mai mici, pentru a le utiliza sau vinde iarna, când cererea creștea. În actualul context însă, prețurile au rămas ridicate inclusiv în timpul verii, ceea ce a redus capacitatea financiară a furnizorilor de a-și face rezerve suficiente.