Avertisment privind ratingul României: Euro ar putea trece de 6 lei dacă țara ajunge în categoria „junk”

Profesorul de economie Cristian Păun avertizează că o eventuală retrogradare a României în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, ar putea avea efecte semnificative asupra cursului valutar, dobânzilor, costurilor de finanțare și pieței muncii. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul în care leul a atins un nou minim istoric față de euro, iar agenția Standard & Poor’s urmează să anunțe pe 2 octombrie evaluarea ratingului suveran al României.

Te-ar mai putea interesa și: Sorin Grindeanu îi cere demisia lui Siegfried Mureșan din Parlamentul European

Avertisment privind ratingul României: Euro ar putea trece de 6 lei dacă țara ajunge în categoria „junk”

Potrivit lui Păun, euro ar putea depăși pragul de 6 lei într-un scenariu în care România ar pierde statutul de țară recomandată pentru investiții. El estimează că o astfel de retrogradare ar putea provoca o depreciere rapidă a monedei naționale, de la nivelul actual de aproximativ 5,3 lei pentru un euro la peste 6 lei. Economistul susține că efectul s-ar resimți rapid în puterea de cumpărare și în nivelul de trai, iar recuperarea unei asemenea pierderi ar putea dura.

Deprecierea leului produce deja efecte asupra costurilor exprimate în euro. Potrivit unei simulări prezentate de Digi24, dacă în decembrie 2025 erau necesari aproximativ 5.099 de lei pentru 1.000 de euro, în septembrie suma a ajuns la circa 5.279 de lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproximativ 180 de lei. Pentru o chirie de 500 de euro, diferența ajunge la aproximativ 90 de lei pe lună. În cazul unei mașini de 30.000 de euro, deprecierea monedei înseamnă peste 5.400 de lei în plus, iar pentru un apartament de 100.000 de euro, diferența depășește 18.000 de lei.

Și creditele în valută sau cele ale căror costuri sunt influențate de curs ar putea deveni mai scumpe. Pentru un credit de 100.000 de euro contractat pe 25 de ani, calculul prezentat indică o creștere a ratei în lei de aproximativ 123 de lei pe lună, respectiv aproape 1.500 de lei anual.

Păun avertizează că o retrogradare în categoria „junk” nu ar afecta doar cursul de schimb. În opinia sa, ar putea crește și dobânzile și costurile de finanțare ale României, ceea ce ar pune presiune atât asupra bugetului de stat, cât și asupra populației și companiilor. El indică și riscul unor ieșiri de capital străin, cu posibile consecințe asupra investițiilor și locurilor de muncă.

Economistul recomandă populației să își diversifice economiile, păstrând o parte în lei pentru cheltuielile curente și o parte în alte active sau monede, astfel încât să reducă expunerea la o eventuală depreciere a leului. Recomandarea este prezentată ca o măsură de protecție financiară în fața riscului valutar.

În paralel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că, în acest moment, nu există un risc pentru plata pensiilor și salariilor, dar a recunoscut că România se confruntă cu o creștere a costurilor de finanțare. Declarațiile vin în contextul în care autoritățile încearcă să convingă agențiile de rating că România poate evita o retrogradare.

Situația este urmărită în special înaintea evaluării S&P, al cărei verdict este așteptat pe 2 octombrie. România se află deja la limita inferioară a categoriei „investment grade”: ratingul BBB- acordat de S&P este ultima treaptă înainte de categoria speculativă. O retrogradare cu o singură treaptă ar duce România în zona „junk”.

Și celelalte mari agenții de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, însă cu avertismente. Fitch și Moody’s au păstrat în această vară calificativele României la limita inferioară a categoriei „investment grade”, ambele evaluări fiind însoțite de perspective negative.

În acest context, economistul Daniel Dăianu a avertizat că organizarea unor alegeri anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări, afirmând că România „se joacă cu focul”. La rândul său, economistul Ionuț Dumitru a subliniat necesitatea unei clarificări rapide a situației politice pentru reducerea riscurilor asupra ratingului țării.

Președintele Nicușor Dan a avut o poziție mai temperată în privința avertismentelor privind ratingul României, spunând că nu consideră utilă prezentarea situației într-o „cheie apocaliptică”.