Băncile nu mai au cui să dea credite, au depus zilnic 50 miliarde lei la BNR în 9 luni din 2024 - DailyBusiness.ro

Banii sunt făcuţi să circule, pentru că dacă se adună în seiful virtual al BNR este semn că economia este bolnavă. Piaţa interbancară a avut pe ansamblul primelor nouă luni din 2024 un excedent de lichiditate mare, de aproape 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a înţepenit la 5,55% după o perioadă de scăderi, iar creditarea sectorului privat a mers destul de anemic, scrie Ziarul Financiar.

Urmărind evoluţia creditării private pe parcursul acestui an se observă că ritmul de creştere anual a rămas modest, sub 7% până în luna iulie, şi 7,7% în august. În ultimii ani, România a coborât la coada Uniunii Europene din perspectiva intermedierii financiare, având cele mai scăzute niveluri ale creditelor şi activelor în PIB.

S-a votat! Mugur Isărescu rămâne guvernator pentru BNR!

„Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30% din PIB (ponderea creditului privat în PIB – n.red.), din cauza faptului că firmele multinaţionale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare şi dobânzi mai mici.

Totodată, multe din companiile româneşti nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forţăm băncile să dea credite, acest lucru ar cauza o criză financiară“, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Analizând evoluţia lichidităţii interbancare, vedem că vârful a fost în ianuarie 2024, când excesul de lichiditate urcase la un record de aproape 61 mld. lei, medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012, iar în lunile următoare valorile lichidităţii interbancare au oscilat preponderent între 40 şi 50 mld. lei, medie zilnică.

Această situaţie arată că băncile au avut bani, dar au preferat să îi parcheze la BNR la dobândă medie de 6% până în iunie, apoi de 5,8% în iulie, 5,6% în august şi 5,5% în septembrie, în loc să dea mai multe credite.

Practic, surplusul de lichiditate a fost plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată medie de dobândă care a oscilat între 5,5%-6%.

În timp ce băncile obţin câştiguri din depozitele plasate de ele la BNR la dobândă de 5,5-6%, în cazul economiilor păstrate de români în conturi curente, în depozite la vedere, dobânzile tind spre zero. Dacă românii şi-ar muta economiile din conturi curente în depozite la termen ar primi dobândă.

În septembrie, pe piaţa interbancară, suma depusă de bănci la BNR prin facilitatea de depozit a fost de 39,5 mld. lei medie zilnică, după ce în prima parte a anului 2024 valorile sumelor plasate astfel de bănci au depăşit nivelurile de pe parcursul anului 2023, care au oscilat între 20 şi 45 mld. lei, medie zilnică.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda la facilitatea de depozit, ajustată în august la 5,5% şi menţinută în octombrie la acelaşi nivel (dobândă care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie, care a fost diminuată la 6,5%.

În condiţiile în care rata facilităţii de depozit reprezintă limita de jos a intervalului de variaţie a ratelor de dobândă din piaţa monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 5,50%, potrivit economiştilor.

BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit vineri în şedinţă, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 4 octombrie 2024, a hotărât următoarele:

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

BNR aprobă sistemul de plăți instant Blik România!

”Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, arată BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2024.

BNR: Rezervele valutare au crescut la 65,778 miliarde euro, la finalul lunii septembrie

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) se situau, la 30 septembrie 2024, la nivelul de 65,778 miliarde euro, faţă de 63,187 miliarde euro la 31 august 2024.

”La 30 septembrie 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 65,778 miliarde euro, faţă de 63,187 miliarde euro la 31 august 2024.

În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 6,050 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală de 3 miliarde euro şi în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1,89 miliarde euro) şi altele;

Ieşiri de 3,459 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 685 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată datele BNR.

Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 7,855 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2024 au fost de 73,663 miliarde euro, faţă de 70,775 miliarde euro la 31 august 2024.

Plăţile scadente în luna octombrie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 1,850 miliarde euro.