BNR avertizează: Inflația ar putea crește din nou până la finalul anului. Care sunt principalele riscuri

BNR avertizează că, deși inflația din România a scăzut semnificativ în lunile de vară, rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026. Printre principalii factori care ar putea alimenta această creștere se numără scumpirea carburanților și a energiei, creșterea prețurilor altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare, precum și evoluția cursului de schimb al leului.

În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Te-ar mai putea interesa și: BNR: Rezervele valutare au crescut cu 1,6 miliarde de euro în august, la 64,9 miliarde de euro

BNR avertizează: Inflația ar putea crește din nou până la finalul anului. Care sunt principalele riscuri

Decizia vine după o scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și 6,17% în august. BNR explică această diminuare în principal prin dispariția treptată a efectelor de bază generate de eliminarea plafonării prețului la energia electrică, precum și de majorarea TVA și a accizelor. Aceste măsuri au avut un impact puternic asupra inflației în perioada similară a anului precedent, iar efectul statistic al acestora s-a redus treptat.

Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a scăzut semnificativ, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Evoluția a fost favorizată atât de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, cât și de reducerea prețurilor unor produse agroalimentare și de diminuarea cererii de consum.

Pe partea economică, însă, BNR constată o evoluție slabă a activității. Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni ale anului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul s-a redus cu 0,4% în trimestrul al doilea, o scădere totuși mai mică decât cea de 1,2% consemnată în primul trimestru.

Consumul populației continuă să fie afectat, iar exportul net a redevenit un factor de contracție pentru economie. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au crescut în trimestrul al doilea, după ce în trimestrele anterioare se aflaseră pe o traiectorie descendentă.

Datele disponibile indică totuși posibilitatea unei redresări a activității economice în trimestrul al treilea, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. BNR avertizează însă că, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, dinamica PIB-ului s-ar putea deteriora.

Pentru evoluția inflației în următoarele luni, banca centrală identifică mai multe riscuri. Prețurile carburanților și energiei, cotațiile materiilor prime, inclusiv ale alimentelor, precum și efectele secetei severe din acest an ar putea exercita presiuni asupra prețurilor. Evoluția cursului de schimb al leului reprezintă, de asemenea, un factor urmărit de BNR.

Un alt element de incertitudine este reprezentat de conflictul din Orientul Mijlociu și situația de pe piețele energetice. Evoluțiile geopolitice pot influența prețurile energiei și materiilor prime, puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor. În același timp, acestea pot afecta costurile la care România se finanțează.

Pe termen mai lung, BNR estimează însă că există și presiuni dezinflaționiste generate de slăbirea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu procesul de consolidare bugetară început în 2025 și continuat în 2026, care limitează cererea din economie și poate contribui la temperarea presiunilor asupra prețurilor.

Situația fiscală rămâne, în același timp, o sursă importantă de incertitudine. BNR atrage atenția asupra măsurilor care vor fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026 și consideră că absorbția cât mai eficientă a fondurilor europene este esențială pentru a contrabalansa efectele negative ale ajustării fiscale, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu.