BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an. Inflația a coborât la 6,17% în august

BNR a decis, în ședința din 8 octombrie a Consiliului de Administrație, și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an“, se arată în comunicatul BNR transmis AGERPRES.

Banca centrală precizează că deciziile de politică monetară urmăresc asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă.

BNR subliniază că, în contextul actual, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene pentru stimularea potențialului de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru consolidarea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR: Inflația a coborât la 6,17% în august

Rata anuală a inflației a scăzut substanțial în primele două luni ale trimestrului III 2026, coborând la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie. Evoluția a avut loc pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului trecut.

Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au influențat în principal componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum, efectele fiind puternic vizibile în dinamica anuală a prețurilor energiei.

Presiuni suplimentare în sensul scăderii inflației au venit din continuarea reducerii prețurilor LFO (legume, fructe și ouă), în timp ce scumpirea semnificativă a combustibililor, pe fondul creșterii accentuate a cotației petrolului, a avut un efect în sens opus.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a redus la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie

Și inflația de bază a continuat să scadă. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a redus la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, în principal ca urmare a efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte de la mijlocul trimestrului III 2025, dar și a scăderii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a slăbirii cererii de consum.

În sens contrar au acționat creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator utilizat pentru compararea inflației în statele membre UE, a coborât în august la 6,3%, de la 9,2% în iunie.

Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5% în august, de la 9,8% în iunie, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza IAPC s-a situat la 8,6% în august, nivel similar celui din iunie.

Economia a stagnat în trimestrul II 2026

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru, în termeni trimestriali. Evoluția indică o posibilă continuare a adâncirii deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în linie cu previziunile BNR.

Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, contracția activității economice s-a temperat în trimestrul II, la 0,4%, de la 1,2% în primul trimestru. BNR atribuie evoluția în principal creșterii puternice a formării brute de capital fix, după scăderea pronunțată din trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă în termeni anuali, iar exportul net a redevenit contracționist în trimestrul II. Dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a crescut vizibil față de trimestrul precedent și a depășit-o pe cea aproape staționară a exporturilor.

În acest context, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt tendințele de scădere față de perioada similară a anului anterior și au crescut în trimestrul II, inclusiv pe fondul deteriorării raportului de schimb.

Datele recente indică o redresare a activității economice în trimestrul III față de trimestrul anterior, inclusiv datorită performanțelor agriculturii, însă BNR semnalează o deteriorare a evoluției PIB în raport cu aceeași perioadă din 2025.

Vânzările cu amănuntul și-au temperat în continuare declinul anual în iulie-august

Vânzările cu amănuntul și-au temperat în continuare declinul anual în iulie-august, în timp ce vânzările auto-moto și-au accentuat scăderea în iulie, iar serviciile prestate populației au continuat să înregistreze o contracție amplă.

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut abrupt în prima lună a trimestrului III, iar producția industrială și-a accentuat declinul față de perioada similară a anului trecut.

Pe partea externă, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a scăzut în iulie mai pronunțat decât cea a importurilor, iar ecartul dintre cele două a redevenit ușor negativ. Deficitul balanței comerciale și-a accelerat astfel ușor creșterea anuală, în timp ce deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală față de trimestrul precedent, pe fondul deteriorării severe a balanțelor veniturilor.

În primele șapte luni ale anului, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o ușoară scădere față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce deficitul de cont curent s-a majorat ușor.

Piața muncii arată semnale mixte

Pe piața muncii, datele recente indică noi scăderi ușoare ale numărului de salariați din economie în iunie și iulie, dar și o reducere semnificativă a ratei șomajului BIM, care a revenit în iulie-august la 6,4%, de la media de 6,8% din trimestrul II.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reaccelerat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, dar a rămas la un nivel scăzut din perspectivă istorică.

În același timp, variația costului unitar cu forța de muncă în industrie și-a accelerat considerabil creșterea.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat scăderea, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani

Potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe termen foarte scurt s-au redresat vizibil în trimestrul III, după două trimestre de scădere. Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat însă scăderea, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și construcții.

BNR precizează că monitorizează în continuare evoluțiile economice interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condițiile menținerii stabilității financiare.

Citește și: BNR: Fluxul net de investiții străine directe în România a fost de 7,9 miliarde de euro în 2025, de la 5,6 miliarde de euro în 2024