Când și cum îți poate pune ANAF poprire pe salariu. Reguli, limite legale și drepturile contribuabilului

Poprirea veniturilor salariale este una dintre cele mai frecvente forme de executare silită aplicate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru recuperarea datoriilor fiscale restante, scrie digi24.ro.

Poprirea este dispusă atunci când un contribuabil nu își achită voluntar obligațiile fiscale. Într-o asemenea situație, organul fiscal competent inițiază executarea silită, în scopul stingerii datoriilor. Totuși, poprirea nu poate fi instituită dacă există o cerere de rambursare sau restituire aflată în curs de soluționare, iar suma solicitată de contribuabil acoperă integral creanța datorată.

Te-ar mai putea interesa și: Șeful ANAF intervine în scandalul „gemurilor cu TVA”: Nu avem în vedere impozitarea!

Când și cum îți poate pune ANAF poprire pe salariu. Reguli, limite legale și drepturile contribuabilului

ANAF, prin structurile sale specializate, notifică persoanele vizate înainte de aplicarea măsurii și poate dispune, dacă este cazul, și alte acțiuni asigurătorii. Scopul notificării este de a informa debitorul cu privire la situația sa și la pașii care urmează în procesul de executare.

Conform Articolului 781 din Codul de procedură fiscală, pot fi supuse executării silite prin poprire toate sumele datorate sau deținute de terți în favoarea debitorului: venituri în lei sau valută, conturi bancare, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale. Practic, orice sumă care poate fi încasată de debitor, inclusiv în viitor, poate fi reținută în limitele legale.

Totuși, legea prevede o serie de excepții importante. Nu pot fi poprite:

• sumele destinate unor scopuri speciale prevăzute de lege, asupra cărora debitorul nu are drept de dispoziție;
• creditele nerambursabile și finanțările primite de la instituții naționale sau internaționale pentru derularea de proiecte;
• sumele aferente salariilor viitoare, pe o perioadă de trei luni de la înființarea popririi.

Dacă pe același cont bancar există mai multe popriri, termenul de trei luni pentru plata salariilor viitoare se calculează o singură dată, de la data primei popriri.

Conform Articolului 784, din momentul în care adresa de înființare a popririi este comunicată către terțul poprit (de regulă angajatorul sau banca), toate sumele vizate devin indisponibilizate. Aceasta înseamnă că terțul nu mai poate face plăți sau alte operațiuni care ar reduce suma blocată, până la stingerea integrală a obligației.

Dacă poprirea vizează sume cu scadențe succesive (cum este cazul salariilor), indisponibilizarea se extinde și asupra sumelor viitoare. Poprirea încetează doar dacă debitorul achită integral suma datorată sau consemnează suma la dispoziția executorului judecătoresc.

Potrivit Articolului 729 din Codul de procedură civilă, există limite clare privind cuantumul reținerilor:

• până la jumătate din venitul lunar net, pentru obligații de întreținere (pensii alimentare, alocații etc.);
• până la o treime din venitul lunar net, pentru alte datorii, inclusiv cele fiscale.

Dacă o persoană are mai multe popriri active, reținerile cumulate nu pot depăși 50% din venitul net lunar.

În cazul veniturilor mici, sub nivelul salariului minim net pe economie, poprirea se aplică doar asupra părții care depășește jumătate din acel cuantum. De asemenea, anumite venituri, precum indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, compensațiile la concediere sau ajutoarele de șomaj, pot fi poprite numai pentru obligații de întreținere ori despăgubiri pentru vătămări corporale.

Poprirea rămâne valabilă chiar și dacă debitorul își schimbă locul de muncă sau se pensionează. În aceste cazuri, documentele de poprire sunt transmise noii instituții unde debitorul primește veniturile, care devine astfel noul terț poprit.

Legea protejează în mod expres o serie de venituri considerate esențiale. Astfel, nu pot fi urmărite pentru nicio datorie:

• alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii;
• ajutoarele de maternitate, cele pentru îngrijirea copilului bolnav sau în caz de deces;
• bursele de studii acordate de stat;
• diurnele și alte indemnizații cu destinație specială.

Conform procedurilor ANAF, executarea silită începe prin comunicarea somației către contribuabil. Dacă în termen de 15 zile de la primirea somației datoria nu este achitată și contribuabilul nu notifică intenția de a solicita medierea cu organul fiscal, se continuă măsurile de executare. Somația este însoțită de titlul executoriu, care indică sumele datorate.

Dacă contribuabilul alege procedura de mediere fiscală, ANAF are obligația să organizeze o întâlnire în maximum 10 zile de la primirea notificării. În cadrul acesteia se clarifică debitul și se pot stabili modalități de plată eșalonată. În cazul în care, după 15 zile de la finalizarea medierii, datoria nu este achitată și nu se solicită o înlesnire la plată, procedura de executare silită continuă automat.

Te-ar mai putea interesa și: ANAF notifică toate instituțiile cu datorii fiscale de peste 580 de milioane lei