Cât se mai depreciază leul în fața euro și când vor putea scădea dobânzile. Analiza ING

România s-a confruntat cu alterarea indicatorilor financiari după primul tur al alegerilor prezidențiale. Cursul a crescut, euro a trecut de pragul de 5 lei, indicele ROBOR în funcție de care se calculează ratele a sute de mii de români a urcat cu circa 1,4 puncte procentuale (ROBOR la 3 luni a ajuns la 7,3%), potrivit profit.ro. 

Toate aceste mișcări în piața financiară vin în contextul în care candidatul AUR George Simion, catalogat drept un extremist, a obținut un scor neașteptat de ridicat în primul tur al alegerilor prezidențiale 2025, circa 40%.

Candidatul PSD-PNL-UDMR a ratat intrarea in turul 2, fiind devansat de independentul Nicușor Dan, și după acest eveniment premierul PSD Marcel Ciolacu a demisionat, deschizând discuția astfel discuția privind formarea unui nou guvern.

Citește și: Ilie Bolojan: Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât îşi permite, de mulţi ani. Putem ajunge în situaţia să creştem taxe şi impozite

„Presiunile de depreciere pe cursul valutar au, în principal, ca sursă perspectivele mai pesimiste ale piețelor financiare legate de corectarea deficitului bugetar într-un orizont de timp acceptabil și pentru Comisia Europeană. Negocierile între partide pentru formarea unui nou guvern cu puteri depline pot dura și asta a adus noi incertitudini pe piețele financiare. Au apărut astfel noi semne de întrebare legate de posibila retrogradare a rating-ului de țară, iar participanții din piață iau în calcul această probabilitate în creștere”, declară, pentru Profit.ro, economistul Ștefan Posea.

Citește și: Avertisment dur de la BNR: urmează scumpiri și instabilitate după alegeri

Duminică, S&P a publicat o analiză care sugerează că România ar putea fi retrogradată sub investment grade dacă turbulențele politice împiedică o decizie privind reducerea deficitului și dacă sursele de finanțare externe sunt restricționate.

„Este o reacție firească a pieței în fața incertitudinilor fiscale și politice. În lipsa unui plan clar de reducere a deficitului, investitorii vor cere o primă de risc mai mare pentru a finanța statul. Iar România, cu un deficit semnificativ și într-un context de incertitudine prelungit, resimte aceste tensiuni mai devreme și mai intens decât alte economii”, arată Posea.

„Indiferent de rezultatul alegerilor, deficitul trebuie redus — și va fi cel mai probabil redus — pentru că altfel costurile de finanțare ar putea crește substanțial. Fără un pachet fiscal convingător, probabilitatea unei retrogradări din partea agențiilor de rating este, în opinia noastră, semnificativă”, arată Posea.

Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% din PIB în acest an, conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, deși execuția bugetară pe primul trimestru indică mai degrabă spre un nivel de 9%. România are cel mai redus rating din UE (echivalent cu BBB-), ultima treaptă recomandată investițiilor.

„Reducerea deficitului e absolut necesară. Rămânerea la un nivel de peste 9% din PIB ne plasează într-o zonă periculoasă, cu riscuri reale de retrogradare la «junk». Un pachet fiscal coerent și bine calibrat, adoptat cât mai repede, ar fi probabil de natură să calmeze tensiunile de piață”, adaugă economistul.