Germania îşi menţine poziţia de lider în clasamentul investiţiilor din România. Bucureştiul atrage cele mai mari sume

Analiza evidențiază faptul că patru domenii economice controlează peste 85% din totalul investițiilor, iar regiunea Capitalei absoarbe aproape două treimi din fluxurile de capital străin. Această distribuție neuniformă subliniază riscurile structurale ale economiei românești, dar și provocările în calea dezvoltării regionale echilibrate. În timp ce Bucureștiul și câteva centre industriale din vestul țării continuă să atragă capital și locuri de muncă bine plătite, zonele periferice, precum Moldova și Oltenia, rămân dependente de investițiile publice și de fondurile europene pentru a-și susține economia locală.

Potrivit datelor analizate, patru sectoare economice concentrează acum 85,5% din stocul total net de ISD al României, scrie Hotnews. Industria deține cea mai mare pondere, cu 37,1% din investițiile totale, dintre care produsele prelucrate reprezintă 28,2%. Urmează construcțiile și tranzacțiile imobiliare cu 17,3%, comerțul cu 17,2% și intermedierea financiară cu 14%. Această structură reflectă tendințele europene către industrii cu valoare adăugată ridicată și servicii bazate pe cunoaștere, însă expune economia românească la riscuri în cazul unei contracții economice globale sau a unor dificultăți în aceste domenii dominante.

București-Ilfov, magnetul investițiilor străine

Regiunea Capitalei rămâne centrul de greutate al economiei naționale. București-Ilfov a absorbit 65,4% din stocul total de ISD la finalul anului 2024, un procent care confirmă dominația sa în peisajul investițional. Regiunea Centru urmează cu 8,3%, iar Vestul României se situează pe locul al treilea cu 7%.

Între 2014 și 2024, municipiul București a atras investiții străine suplimentare în valoare de 36,7 miliarde euro – o creștere de 113%, peste media națională. Județul Ilfov, care beneficiază de proximitatea față de Capitală și de dezvoltarea accelerată a parcurilor industriale, a înregistrat o creștere chiar mai spectaculoasă: 259,9%, echivalentul a 8,2 miliarde euro.

În contrast, regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia continuă să fie codașe, cu doar 2,3%, respectiv 1,9% din totalul investițiilor străine. Lipsa infrastructurii moderne, oferta limitată de forță de muncă calificată și distanța față de marile piețe vest-europene mențin aceste regiuni într-un cerc vicios al subdezvoltării economice.

Județele câștigătoare și pierzătoare

Totuși, în afara Capitalei, există județe care au reușit să atragă semnificativ mai multe investiții. Bacău, Covasna, Maramureș și Harghita au înregistrat creșteri de patru până la șase ori ale stocului de ISD în ultimul deceniu. Bacău, în special, a cunoscut o transformare spectaculoasă, ajungând la 814 milioane euro – de aproape șase ori mai mult decât în 2014.

Regiunea Nord-Vest s-a dovedit una dintre cele mai dinamice, cu o creștere de 126,7% a ISD, de la 3,5 miliarde euro la 7,9 miliarde euro în perioada 2014–2024. Performanța a depășit confortabil media națională de 106,6% și i-a consolidat locul patru în clasamentul regional, devansând Sud-Muntenia. Această tendință indică o diversificare treptată a rețelelor de producție și logistică dincolo de centrele tradiționale, precum Bucureștiul și Timișoara.

Pe de altă parte, cinci județe au înregistrat scăderi ale stocului de ISD, semnalând o retragere a capitalului străin. Galați și Mehedinți au fost cele mai afectate, cu pierderi de 121 milioane euro, respectiv 84 milioane euro. Experții pun aceste evoluții pe seama unor probleme structurale persistente, de la infrastructură învechită până la lipsa forței de muncă specializate.

Germania, principalul investitor străin în România

Pe plan internațional, Germania și-a consolidat poziția de principal investitor străin în România, cu un stoc de 18,7 miliarde euro în 2024 – adică 14,9% din total. Aceasta reprezintă o creștere de 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. Investitorii germani sunt prezenți mai ales în industria auto, inginerie, producție de echipamente și servicii conexe, făcând din România o verigă importantă în lanțurile de producție din Europa Centrală.

Austria se situează pe locul al doilea, cu 11,3%, urmată de Franța (10,3%), Statele Unite (6,7%), Italia (5,8%) și Țările de Jos (5,3%). Împreună, primele șase state investitoare controlează peste jumătate din totalul ISD din România, iar primele zece dețin 67,6% – un nivel moderat de concentrare, dar care lasă puțin spațiu pentru diversificarea surselor de capital.

Citeşte şi: Gigi Becali, despre executarea silită a lui Iohannis: „Bravo ANAF-ului, că l-au umilit!”