Economistul Laurian Lungu: România lovește „curba Laffer”. Creșterea taxelor a început să scadă veniturile bugetare în termeni reali

Economistul Laurian Lungu, co-fondator al think tank-ului The Consilium Policy Advisors Group, critică dur abordarea fiscală a coaliției de guvernare. Deși recunoaște stringența reducerii deficitului bugetar, Lungu afirmă că efortul politic este „anesteziat de impasul atingerii unui consens” între partide cu viziuni economice diferite.

Într-un text de opinie, economistul arată că decidenții politici au ales calea greșită: au aplicat rapid un pachet de creșteri de taxe după alegerile prezidențiale, în speranța că evoluția economiei îi va scuti de tăierile de cheltuieli – pe care le consideră „cauza principală a adâncirii deficitului bugetar”.

„Această abordare a politicii fiscale ne-a adus astăzi într-un alt cul-de-sac’”, scrie Laurian Lungu pentru Hotnews.

Laurian Lungu susține că taxele cresc, în timp ce veniturile încetinesc

Datele execuției bugetare din septembrie aduc o premieră îngrijorătoare, notează economistul. Chiar dacă taxele au crescut, efectul la buget este sub așteptări.

„În ciuda creșterilor din vară a TVA și a accizelor, veniturile la buget pe aceste componente, măsurate ca medie mobilă pe 12 luni, s-au diminuat în termeni reali”, observă Lungu.

Citește și : UniCredit Bank a dat afară 1.100 de angajați după fuziunea cu Alpha Bank. Urmează să părăsească sistemul alți 500

Deși veniturile din TVA și accize încă avansau în septembrie (cu 2,6% și 12,5% în termeni reali), efectul de decelerare a fost mult mai vizibil decât în lunile precedente. Avertismentul este clar: „Este foarte probabil ca și efectul marginal al noilor taxe ce vor intra în vigoare la începutul lui 2026 asupra veniturilor bugetare să fie mai redus decât se anticipează astăzi.”

Soluția: Re-gândirea planului fiscal pentru a sprijini economia

În loc să continue pe calea suprataxării, Laurian Lungu cere o „re-gândire a planului de ajustare fiscală, prin adăugarea de măsuri care să sprijine creșterea economiă”.

Printre soluțiile punctuale sugerate de economist se numără:

• Evitarea creșterii impozitului pe dividende.
• Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, măsură care „ar ajuta investițiile”.
• Plafonarea contribuțiilor pentru alte categorii de venituri, pentru a sprijini consumul.

Lungu atrage atenția că, deși aceste măsuri ar fi dificil de aplicat în 2026 din cauza contextului, discuțiile pentru implementarea lor în 2027 ar trebui să înceapă de urgență.

România, aproape de vârful curbei Laffer

Avertismentul principal al economistului este că spațiul fiscal pentru noi creșteri de taxe este „sensibil diminuat”. Primele semne din execuția bugetară indică faptul că „economia României poate fi aproape de vârful curbei Laffer, unde orice creștere de taxe duce, în fapt, la scăderea veniturilor bugetare totale”.

Această strategie eșuată vine într-un context economic deja fragil:

• Economia încetinește vizibil din septembrie.
• Proiecțiile de creștere (1% FMI sau 0,6% Comisia Națională de Prognoză) par „excesiv de optimiste”.

Citește și : Nasdaq 100 și S&P 500: Nvidia și Microsoft impulsionează sectorul tehnologic. Reechilibrare pozitivă pe bursele americane

• Inflația de 10% va face înghețarea cheltuielilor bugetare în 2026 foarte dificil de aplicat, pe fondul unor tensiuni sociale în creștere.

Lungu concluzionează că timpul pentru corectarea traiectoriei deficitului „devine pe zi ce trece mai scurt”. El insistă că ajustarea bugetară nu se poate face „fără reducerea semnificativă a cheltuielilor”. Fără creștere economică și decizii coerente, „riscul unei corecții bugetare dictată de piețe rămâne ridicat, cel puțin până la finalul lui 2026.”