Majorarea pensiilor va îngreuna major consolidarea fiscală. Avertismentul economistului Daniel Dăianu: „Trebuie luat dintr-o parte și pus în alta”

Aplicarea noii legi a pensiilor, cu majorări de 40% până la sfârșitul anului 2024, va face dificil procesul de consolidare fiscală, spune președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Expertul susține că presiunea va fi una mare, fiind nevoie să fie făcute eforturi mari pentru ca situația economică a țării să fie din nou pe linia de plutire.

Citește și: Academicianul Daniel Dăianu trage un semnal de alarmă. Datoria publică a României atinge cifre alarmante. „Va fi un test sever pentru societate”

Cum va afecta majorarea pensiilor consolidarea fiscală a țării

Daniel Dăianu crede că Guvernul României va avea probleme anul viitor cu ținerea sub control a deficitului bugetar, ca urmare a majorării pensiilor. Președintele Consiliului Fiscal este de părere că este nevoie de eforturi mari din partea clasei politice pentru a face față crizei economice cu care țara noastră se confruntă.

Datoria publică a României a crescut alarmant în februarie 2024. Gradul de îndatorare a depășit 52% din PIB

Datoria publică a României a crescut cu 8 miliarde de euro într-o lună. Gradul de îndatorare a trecut de 52% din PIB.

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte! Dacă nu știai, mărul este printre cele…

„Legea pensiilor ca aplicare îngreunează foarte mult procesul de consolidare fiscală. Și așa anul acesta avem un deficit posibil să fie aproape de 6%, în anul următor ar trebui ca deficitul, că urmare a unor măsuri fiscale, să se situeze la 5% din PIB. Să mai tai din cheltuieli, acolo unde se poate, pentru că dacă tai în mod nesăbuit din cheltuieli, ai durere mare și oricum trebuie să intervii să folosești Fondul de rezervă să iei dintr-o parte să pui în altă parte. Trebuie să mergem mai departe cu un regim fiscal echitabil, care nu înseamnă neapărat creșteri de taxe și impozite, ci eliminarea de excepții și de privilegii”, a declarat Daniel Dăianu, potrivit Digi24.

Comisia Europeană prognozează, în raportul economic de toamnă pentru România, că creșterea PIB-ului real ar urma să încetinească până la 2,2% în 2023 din cauza inflației ridicate care limitează veniturile disponibile, a condițiilor financiare restrictive și a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat pe parcursul perioadei de prognoză. În condițiile unei inflații IAPC stagnante, fiind excluse energia și a alimentele, se preconizează că scăderea inflației va accelera abia în 2024 și 2025.

De asemenea, piața forței de muncă va rămâne restrânsă, în ciuda creșterii mai reduse, menținând majorările salariale la un nivel ridicat. Deficitul bugetar este estimat la 6,3% din PIB pentru 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie puse în aplicare din ianuarie 2024. Comisia preconizează că ponderea datoriei în PIB va ajunge la 5,5% în 2025.

Citește și: Cum ar putea România să evite o recesiune în 2023. Dăianu: „Guvernul are de rezolvat o ecuație foarte dificilă”