Mugur Isărescu avertizează: ”Nu suntem în recesiune, dar există acest risc. Trebuie continuat cu măsurile”

Isărescu a subliniat că, deși există riscul intrării în recesiune, acesta poate fi evitat printr-o politică fiscală echilibrată și prin absorbția fondurilor europene. Totodată, Isărescu a apreciat măsurile fiscale implementate de Guvernul Bolojan, considerând că acestea au potențialul de a stabiliza economia, cu condiția menținerii păcii sociale și politice.

În privința inflației, guvernatorul BNR a arătat că România va traversa în toamnă un vârf al scumpirilor, estimat la 9,6 – 9,7% în luna septembrie. După această perioadă, însă, tendința ar urma să fie descendentă, cu perspectiva revenirii la niveluri mai reduse spre sfârșitul anului viitor. Isărescu a explicat că șocurile externe și interne, de la liberalizarea pieței energiei la creșterea TVA și accizelor – au adăugat presiuni semnificative asupra indicelui prețurilor de consum, dar acestea vor fi treptat absorbite.

„Nu suntem în recesiune, dar există acest risc”, a avertizat Mugur Isărescu, precizând că reducerea consumului intern reprezintă principala vulnerabilitate a economiei.

Oficialul a subliniat că România poate evita recesiunea prin utilizarea mai eficientă a banilor europeni, care ar putea stimula creșterea economică și ar asigura o revenire vizibilă în următoarele 12 luni.

În ceea ce privește politica fiscală, guvernatorul BNR a transmis că actualele măsuri sunt mai bine calibrate decât în trecut și au șanse să își atingă scopul. Ajustările operate în zona TVA și a accizelor vor contribui la temperarea inflației pe termen mediu, în timp ce consolidarea bugetară este esențială pentru stabilitatea economică. Totuși, succesul acestui proces depinde de menținerea echilibrului social și politic.

Mugur Isărescu: ”Vârful inflației va fi probabil de 9,6-9,7%”

„Pasul cu măsurile fiscale care s-au luat este, cred eu, pe baza datelor, major. De aceea și reevaluarea relativ pozitivă a agențiilor de rating. Trebuie continuat cu măsurile din etapa a doua, măsurile din etapa a treia, în condiții de stabilitate politică și pace socială. Pace socială nu vorbesc așa despre ceva exagerat, ci un anumit echilibru social. Bineînțeles că măsurile sunt dureroase și creează reacții, dar trebuie să înțelegem că erau absolut necesare și că, așa cum ați văzut, cocoașa (vârful inflaționist – n.r.) asta trece și s-ar putea ca la sfârșitul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creștere economică chiar mai puternică, mai sustenabilă, așa cum s-a întâmplat după 2010, după 2011. Am avut 10 ani de creștere economică, s-au făcut materiale în acest sens, și de inflație relativ scăzută”, a explicat guvernatorul BNR, potrivit Wall-Street.

Potrivit Raportului trimestrial asupra inflației, în septembrie va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului nivelul va rămâne probabil peste 9%. Șocurile care au dus la acest puseu inflaționist includ liberalizarea pieței energiei electrice, care a adăugat 2,2 puncte procentuale la rata inflației, majorarea TVA, cu un impact de 1,6 puncte procentuale, și creșterea accizelor, cu 0,4 puncte procentuale. În total, efectul cumulat asupra inflației a fost estimat la 4,2 – 4,3 puncte procentuale.

„Acesta este un calcul pe care l-am făcut anterior. El trebuie îmbunătățit în funcție de ce am văzut astăzi din indicele prețurilor de consum. S-a calculat care este impactul șocurilor de natură a ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat. Per total, 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale. Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 – 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major. Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, și ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a explicat Isărescu.

Citește și: Câți bani a luat cu împrumut guvernul anul acesta. Suma, considerabil mai mare decât cea din 2024