Previziuni 2023. Cinci mari provocări pentru economia mondială. Criza energetică rămâne în top

Previziuni 2023. Anul 2022 a fost anul când economia mondială ar fi trebuit să se redreseze de pe urma haosului provocat de pandemie. Însă Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, generând nesiguranţă. Războiul şi sancţiunile anunţate de Occident au alimentat tensiuni geopolitice, au împins preţurile energiei şi alimentelor la niveluri record şi au perturbat lanţurile de aprovizionare, amânând redresarea economiei mondiale.

Cu inflaţia urcând la maxime pe mai mulţi ani, băncile centrale au fost forţate să scumpească creditul, sporind perspectivele apariţiei unei recesiuni în 2023. Recesiunea este însă doar una dintre dificultăţile economice ce ne aşteaptă în noul an.

Este durere în Capitală! Vestea proastă care le-a stricat anul nou bucureștenilor

Previziuni 2023. Acest an este aşteptat să fie al treilea cel mai slab an pentru creşterea economiei mondiale din acest secol.

Analiştii se aşteaptă ca marile economii ale lumii să alunece în recesiune în acest an. Şefa FMI Kristalina Georgieva avertizează că o treime din economia mondială ar putea fi afectată de recesiune în 2023.

Consolarea este că orice recesiune va fi probabil de scurtă durată şi nu va fi pe cât de severă o indică aşteptările, provocând doar o creştere modestă a şomajului.

Previziuni 2023. Scumpirile vor fi probabil mai moderate în 2023, ajutate de slăbirea cererii, scăderea preţurilor energiei, relaxarea blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi un declin al preţurilor transportului maritim. Totuşi, inflaţia se va menţine peste ţinta băncilor centrale, determinând noi majorări de dobânzi. Acest lucru înseamnă şi mai multă durere pentru economie, riscând să adâncească o criză mondială a datoriilor.

Avertisment FMI: „Perspectivele economiei mondiale sunt mai sumbre decât cele previzionate luna trecută!”

Cu puţin timp înainte de începutul noului an, China şi-a anunţat exitul din controversata politică zero Covid. După experienţa altor ţări, înmulţirea dramatică a cazurilor de coronavirus va cauza probleme pe termen scurt pentru a doua mare economie a lumii. Acest lucru ar putea afecta redresarea fragilă a lanţurilor de aprovizionare. Există de asemenea riscul apariţiei unei noi tulpini de coronavirus care să se răspândească în alte părţi ale lumii.

Deşi perspectivele pe termen scurt par sumbre, analiştii se aşteaptă ca economia chineză să încheie 2023 pe o notă mai optimistă.

Situaţia precară a sectorului energiei, în special în Europa, va continua să dea dureri de cap guvernelor în 2023. Europa ar putea evita o criză în toată regula a energiei în această iarnă graţiei vremii mai blânde decât în mod normal şi reducerii consumului, însă situaţia ar putea deveni mai dificilă înaintea iernii viitoare.

Previziuni 2023: Criza energetică s-ar putea repeta în iarna anului viitor

Experţii se tem deja că provocările din 2022 legate de criza energetică s-ar putea repeta în iarna viitoare, poate la o scară chiar mai mare. Iar efectele actualei crize a gazelor ar putea dura şi mai mult. În decembrie, una dintre cele mai respectate companii de consultanţă în domeniul energiei avertiza că preţurile gazelor s-ar putea menţine ridicate până la finalul deceniului.

Previziuni 2023. Situaţia continentului în iarna viitoare va depinde nu în mică măsură de cât de reci vor fi lunile ianuarie, februarie şi martie, spun experţii.

Martin Young, analist la Investec, arată că producţia de energie eoliană va creşte înainte de iarna viitoare, însă există în continuare nesiguranţă cu privire la producţia de cărbune şi energie nucleară.

În 2022, livrările de gaze ruseşti către Europa au continuat, deşi la cote reduse. În vara acestui an, gazoductele care leagă Rusia de Europa ar putea fi închise. Drept urmare, o mare parte din gazele importate pe continent va trebui aduse cu ajutorul navelor din SUA, Qatar şi alte regiuni.

Totuşi, există un număr limitat de nave transportatoare de GNL în lume, cât şi un număr limitat de locuri unde acestea pot acosta în Europa.

Previziuni 2023 Marea Britanie şi Spania şi Portugalia dispun de cele mai mari capacităţi de import pentru GNL din Europa, astfel că ar putea fi lovioţi mai puţin de criza energetică. Însă peninsula Iberică nu dispune de multe gazoducte care să o conecteze de restul Europei, astfel că terminalele spaniole sunt mai puţin folositoare pentru ţările vecine.

Previziuni 2023. Băncile nu le mai acordă credite imobiliare românilor care nu se încadrează la noul nivel al IRCC

Deşi gazele naturale lichefiate pot oferi o soluţie parţială pentru aprovizionarea cu gaze a Europei, acestea nu pot împinge preţurile gazelor înapoi la nivelul la care se situau în trecut.

Iar pentru că navele transportatoare de GNL pot călători oriunde, pentru a obţine gazele vitale de care are nevoie Europa va trebui să ofere preţuri mai mari decât alţi cumpărători.

Cornwall Insight, o respectată companie de consultanţă în energie din East Anglia, se aşteaptă că preţurile gazelor să rămână ridicate până la finalul deceniului.

Ce scumpiri îi așteaptă pe români în 2023. Mai mulți bani pentru plata taxelor, impozitelor și pentru distracție

Ce este recesiunea, fenomenul care îi îngrijiorează pe toți europenii

Toți cetățenii Europei vorbesc despre un singur lucru: recesiune. Amenințarea unei recesiuni iminente și profunde vine cu o perspectivă sumbră asupra întregului continent.

De altfel, războiul Rusiei în Ucraina și criza energetică globală aduc incertitudini și mai mari cu privire la această situație. În mod tradițional, o recesiune a fost definită ca două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului. Dar, pe măsură ce economiile devin tot mai globalizate și interconectate, definiția clasică s-a dovedit prea îngustă și prea limitată.

Concentrarea pe statisticile PIB oferă o modalitate simplă, rapidă și ușoară de a anunța recesiunile, spune Grégory Claeys, dar metoda este prea „sistematică” și se bazează pe estimări numerice, care pot fi revizuită într-o etapă ulterioară.

„Este nevoie de timp pentru a cataloga o recesiune”, a spus Claeys pentru Euronews, subliniind alți factori-cheie care ar trebui luați în considerare, cum ar fi producția industrială, ocuparea forței de muncă și comerțul.

De fapt, Statele Unite au înregistrat două sferturi din declinul PIB-ului în acest an, dar nu au caracterizat oficial acea perioadă drept recesivă. Motivul? Alte aspecte ale economiei mergeau bine: locurile de muncă au crescut, salariile au crescut și investițiile străine au continuat să se propage în țară.

Uniunea Europeană, care este mai expusă din punct de vedere geografic la efectele de undă ale războiului din Ucraina și perturbărilor de pe piața energiei, arată mai mult o situație mixtă.

Pe de o parte, ocuparea forței de muncă rămâne sănătoasă la un nivel record. Locuri vacante sunt încă disponibile pentru candidați, iar salariile au crescut cu o rată peste medie. Dar, pe de altă parte, apar semne tulburătoare.

Prețurile constant ridicate ale energiei au alimentat o inflație record, punând multe gospodării și companii sub un stres financiar nesustenabil. Familiile se confruntă cu perspectiva sărăciei energetice atunci când vine iarna, în timp ce afacerile se chinuie să evite insolvența.

La nivel internațional, UE, obișnuită cu excedente comerciale confortabile, se confruntă acum cu un deficit tot mai mare, pe măsură ce importurile scumpe de energie răstoarnă balanța.

Din ianuarie până în septembrie, blocul a înregistrat un deficit comercial masiv de 266,6 miliarde de euro, comparativ cu un excedent de 129,2 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut.

Aceste tendințe îngrijorătoare, împreună cu incertitudinea cu privire la războiul din Ucraina, au determinat instituțiile financiare și economiștii să concluzioneze că o recesiune la nivelul UE este inevitabilă.

„Aceasta este o criză foarte neobișnuită, deoarece este determinată de ofertă. Recesiunile anterioare au fost determinate de cerere și au avut probleme pe piața muncii”, a spus Claeys.