Potrivit studiului Coface, în perioada ianuarie-august 2025, au fost deschise 4.561 de proceduri noi de insolvență, față de 4.657 în același interval din anul trecut. Acesta ar fi unul dintre reperele faptului că mediul privat din România se îndepărtează cumva de marginea prăpastiei.
Primele trei sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență sunt Comerț cu ridicata și cu amănuntul/Repararea autovehiculelor și motocicletelor (1.131), Construcții (947) și Transport și depozitare (571). Spre deosebire de primele două ocupante ale clasamentului care au raportat o scădere a numărului de insolvențe, sectorul Transporturi și depozitare a înregistrare o creștere a insolvențelor de la 477 la 571. Motivele acestei creșteri sunt, în primul rând, tendința de concentrare a sectorului (aproximativ 85% dintre companiile intrate în insolvență în perioada ianuarie-august 2025 din sectorul Transporturi și Depozitare au înregistrat în 2024 o cifra de afaceri sub 500 mii EUR.), dar și scăderea cererii în special din Vestul Europei, notează economica.net.
Conform aceluiași studiu, există sectoare de activitate unde ponderea în totalul numărului de insolvențe depășește cu mult ponderea sectorului în numărul total al numărului de companii active cum sunt sectoarele de: Construcții (21% din totalul numărului de insolvențe / 11% din totalul numărului de companii active economic) și Industria prelucrătoare (13% din totalul numărului de insolvențe / 8% din totalul numărului de companii active economic), și pe de altă parte sunt sectoare de activitate a căror importanță ca număr de companii active și contribuție la creșterea PIB-ului crește cum ar fi: Informaţii şi comunicaţii (2% din totalul numărului de insolvențe / 6% din totalul numărului de companii active economic) și Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4% din totalul numărului de insolvențe / 12% din totalul numărului de companii active economic).
Companiile mari pare că o duc bine, din perspectiva faptului că niciuna nu a deschis o astfel de procedură. Conform situațiilor financiare aferente anului trecut, nu au fost deschise insolvențe pentru companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În primele opt luni din 2025 au fost deschise 94 de proceduri de concordat preventiv, față de 67 în aceeași perioadă din 2024.
Cele mai multe insolvențe deschise în primele opt luni din 2025 s-au înregistrat în Capitală (827) și în județele Bihor (412), Cluj (310), Ilfov (240), Timiș (239), Prahova (151) și Iași (147). Observăm în primul rând faptul că gradul mare de concentare al numărului de insolvențe în primele 6 județe plus București este în strânsă legatură cu ponderea de circa 46% pe care companiile din aceste județe o au în totalul companiilor active. S-a înregistrat, de asemenea, o creștere a nivelului de concentrare teritorială, primele șase județe reușind să atragă 55% din totalul numărului de companii înmatriculate, peste nivelul insolvențelor de 51% sau al companiilor radiate de 42% din total.
Tot în primele opt luni ale anului, a crescut numărul firmelor nou înmatriculate. Plusul este de aproximativ 19% în comparație cu aceeași perioadă din 2024, ceea ce înseamnă că apetitul pentru afaceri nu a fost descurajat, cel puțin din această perspectivă, de măsurile fiscale inițiate sau plănuite de Executiv.
Din altă perspectivă, cea a numărului de dizolvări, lucrurile nu se mai prezintă la fel de optimist. Acest număr a crescut cu aproape 34% în 2025, comparativ cu primele opt luni din 2024, ceea ce ar putea duce la un număr mai mare al companiilor care vor fi radiate.
Per total, economia României a continuat să-și încetinească ritmul de creștere în primul semestru din 2025, până la 0,3% față de primul semestru din 2024. Cu un mediu de afaceri concentrat în primele șapte sectoare de activitate în proporție de 78% și în primele șase județe plus Capitala în pondere de circa 47%, mediul privat a arătat reziliență în primele opt luni ale anului în curs, conform aceleiași cercetări.
“Contextul actual este marcat de numeroase provocări care pun presiune pe mediul economic și de afaceri. PIB-ul României a crescut în S1 2025 cu doar 0,3%, sub așteptări, iar una dintre principalele provocări ale mediului de afaceri și nu numai este inflația ridicată. Printre principalii factori care au contribuit la creșterea și mai mare a ratei inflației se numără eliminarea plafonării prețului energiei începând cu iulie 2025 și măsurile fiscale adoptate începând cu august 2025. În acest cadru, companiile trebuie să demonstreze agilitate și capacitate de repliere la un mediu în continuă schimbare”, spune Alina Popa, Country Manager Coface România.