„Rectificarea bugetară va fi negativă”. Anunț de ultimă oră făcut de ministrul Finanțelor. E prima rectificare negativă după criza din 2010

„Rectificarea bugetară va fi negativă”. Cheltuielile ar duce la o creștere din cauza majorării salariilor profesorilor, a a necesarului de fonduri în Sănătate și a cofinanțărilor necesare pentru proiecte europene.

Citește și Marcel Ciolacu anunță investiții majore la CFR! 55 de locomotive electrice și 139 de vagoane de călători vor fi modernizate

Țara noastră nu s-a mai confruntat cu o recrificare negativă din anul 2020, însă fiind în plină pandemie, e un an ce nu poate luat în considerare. La vremea respectivă statul a dat companiilor posibilitatea amânării plății taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ care să țină economia în picioare. Un alt moment de rectificare negativă a fost în 2010, anul celei mai grele crize financiare, când mulți angajați de la stat s-au trezit cu salariile tăiate.

În prezent, motivul din spatele recrificării are legătură cu colectarea sub așteptări a veniturilor la buget de ANAF și Vamă, completată de impactul majorărilor salariale acordate de Guvernul României în acest an.

Mai multe ministere urmează să primească bani în plus la rectificare, potrivit ministrului Finanțelor. Ministerele Educației, Sănătății, Transporturilor, Afacerilor Interne, Proiectelor Europene și Investițiilor sunt cele care vor primi cele mai mari sume.

„Veniturile își urmează trendul acesta care a fost dat ca semnal la începutul anului și am văzut acest gap dintre veniturile planificate și veniturile realizate. În ceea ce privește cheltuielile, sunt cheltuieli care vor avea credite bugetare neutilizate și pe acestea vom încerca să le ajustăm și să le redimensionăm. Avem o serie de cheltuieli care țin de activitatea ordonatorilor de credite, pe care va trebui să le asigurăm. Sunt ministere care vor primi bani la rectificare, au nevoie de acești bani prin natura particularităților”, a afirmat ministrul, potrivit Profit.

În ceea ce privește principalele ministere care primesc mai mulți bani, Marcel Boloș a arătat către Educație (pentru salariile profesorilor), MAI (sume pentru programe destinate refugiaților), Sănătate (bani pentru spitale, medicamente), Transporturi și MIPE (roiectele din calendarul multianual 2014-2020, pentru care ultimul an de accesare a fondurilor este 2023).

Citește și Pensionare cu 3 ani mai devreme fără penalizare. Beneficii majore pentru o categorie de români

„Este Ministerul Educației de departe, care are problema cheltuielilor cu profesorii, discutată în lunile iunie-iulie. Este Ministerul Internelor, care a folosit bugetul pentru plata refugiaților și acolo va trebui să completăm componenta de drepturi de asistență socială. Este, de asemenea, problema pe care o avem cu Casa de Sănătate pentru bugetele alocate spitalelor publice, medicamentelor, programelor naționale cu cronici, pe care va trebui să le completăm pentru funcționare, și, desigur, sunt cele două ministere importante pentru România – este vorba despre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), pentru a asigura finanțarea și a atrage în întregime banii pe care îi avem programați în perioada 2014-2020, și mai avem Ministerul Transporturilor pe componenta de infrastructură de transport, iar acolo avem, de asemenea, bugetul pentru perioada de programare 2014-2020 (pentru atragerea fondurilor UE aferente perioadei respective, n.r.)”, a explicat ministrul.

Rectificarea bugetară va fi negativă

Ministrul Boloș a spus că rectificarea bugetară va fi negativă privind veniturile la buget.

„Rectificarea pe venituri nu prea are cum să fie pozitivă, având în vedere sumele pe care le știm că nu se realizează. Va trebui să fim cât se poate de realiști. Eu nu mi-aș dori ca la sfârșitul anului să avem o țintă de deficit depășită față de angajamentele pe care le-am avut față de Comisia Europeană și, după aceea, tot anul 2024 să avem de discutat cu CE pentru a evita decizia de blocare a banilor europeni. Nu aș dori să se întâmple acest lucru. Sigur că nu depinde numai de acțiunile Ministerului Finanțelor și de modul în care gestionează bugetul, depinde și de felul în care ceilalți ordonatori de credite – să nu uităm că avem 16.000 de ordonatori de credite care gestionează cele 624 de miliarde de lei pe care le are bugetul – așadar depinde și de acțiunile lor individuale, dar și de măsurile pe care le ia Ministerul Finanțelor. La cum arată cifrele, ar trebui să avem o rectificare pe venituri. Cu siguranță se va ține seama de acestă nerealizare de venituri la rectificarea bugetară”, a declarat ministrul pentru Profit.