România intră în stagflație. Inflație de peste 10% și economie în scădere. Fondurile europene, esențiale pentru evitarea recesiunii

Economia României se află într-o etapă dificilă, caracterizată de un mix de stagnare sau contracție economică și inflație ridicată, fenomen cunoscut în economie drept stagflație. Avertismentul vine din partea președintelui CFA România, Adrian Codirlașu, care subliniază că țara traversează una dintre cele mai complicate combinații macroeconomice, în care creșterea prețurilor rămâne ridicată, în timp ce activitatea economică începe să se contracte, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: România și Norvegia își consolidează parteneriatul strategic: Cooperare economică, investiții și securitate regională

România intră în stagflație. Inflație de peste 10% și economie în scădere. Fondurile europene, esențiale pentru evitarea recesiunii

Potrivit acestuia, inflația a depășit pragul de 10%, în timp ce economia dă semne clare de încetinire, ceea ce indică intrarea într-o zonă de dezechilibru economic. El a explicat că această situație este cu atât mai dificil de gestionat cu cât instrumentele clasice de politică economică își pierd o parte din eficiență. În mod normal, băncile centrale pot controla inflația prin politici monetare restrictive, însă în contextul actual, efectele sunt limitate de politica fiscală, pe care o descrie drept „puternic prociclică”.

În viziunea sa, soluția principală pentru stabilizarea economiei ar trebui să vină din zona fiscală, prin reducerea deficitului bugetar și prin continuarea reformelor structurale, în special prin tăierea sau eficientizarea cheltuielilor publice. Totuși, expertul atrage atenția că România pornește de la un nivel ridicat al dezechilibrelor bugetare, ceea ce complică semnificativ procesul de ajustare și crește riscul de nesustenabilitate fiscală.

Adrian Codirlașu avertizează că economia românească este deja într-o zonă de stagflație, evidențiată de datele recente privind evoluția PIB-ului. Conform estimărilor, produsul intern brut a înregistrat o scădere de 1,7% în primul trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe seria brută. Această contracție este considerată semnificativă și sugerează că evitarea unei recesiuni în cursul anului devine din ce în ce mai puțin probabilă.

Pe lângă evoluția anuală negativă, și dinamica trimestrială indică o încetinire, PIB-ul fiind în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Aceste date întăresc imaginea unei economii aflate sub presiune, în care creșterea economică nu mai reușește să compenseze șocurile venite din inflație și dezechilibrele macroeconomice.

Un element central al analizei îl reprezintă rolul fondurilor europene, considerate decisive pentru evoluția economiei în perioada următoare. În scenariul în care România reușește să atragă și să utilizeze eficient aceste fonduri, recesiunea ar putea fi limitată la o contracție ușoară, estimată la sub 1% din PIB. În absența acestor resurse, însă, riscurile economice cresc semnificativ, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea financiară și menținerea ratingului de țară.

Fondurile europene sunt văzute nu doar ca un sprijin pentru investiții și creștere economică, ci și ca un factor de echilibrare a dezechilibrelor bugetare și externe. Din această perspectivă, ele devin esențiale pentru evitarea unei ajustări economice mai dure.

În paralel, datele oficiale ale Institutului Național de Statistică confirmă presiunile inflaționiste în creștere. Rata anuală a inflației a urcat la 10,71% în aprilie, față de 9,87% în luna martie, marcând o accelerare a scumpirilor la nivel general. Creșterea prețurilor este vizibilă în toate componentele principale ale coșului de consum, cu majorări semnificative la servicii, unde inflația a ajuns la 13,04%, dar și la mărfurile nealimentare (12,02%) și cele alimentare (7,39%).