Românii, loviți de un nou val de scumpiri. De ce a ajuns România țara cu cea mai mare inflație din UE

Românii, loviți de un nou val de scumpiri. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a prezentat un raport privind rata inflației, care arată o accelerare a creșterii prețurilor în ultima parte a anului.

Românii au parte de noi scumpiri până la finalul anului

Chiar dacă România menține dobânda de referință sus, inflația încetinește mai puțin decât se aștepta banca centrală în urmă cu câteva luni, iar țara noastră a ajuns ca în luna septembrie să aibă o inflație de 4,8%, aceasta fiind cea mai mare din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.

Potrivit statisticilor biroului european, trimestrul trecut, creșterea prețurilor din România a fost cea mai mare din blocul comunitar. Cifrele din luna septembrie arată o descreștere a prețurilor la combustibil și energie electrică, oglindite de o accelerare a scumpirilor în servicii. Din această ultimă componentă, costurile legate de locuire au crescut cu peste 10%.

Banca Centrală spune că finalul anului va veni cu scumpiri, după previziunea mai optimistă din august, când rata anuală era previzionată să ajungă la 4%. Acum, BNR vede rata de modificare a prețurilor la 4,9%. Banca Națională mai spune că inflația va coborî sub 4% în primele trei luni ale anului viitor, perioadă urmată de noi scumpiri mai rapide. Estimările nu iau în calcul modificările fiscale care sunt pregătite de autorități pentru a ține în frâu un deficit care ajunge aproape de 8%.

Raportul BNR arată că majorarea salarială din ultima perioadă a fost transferată cel puțin parțial în prețuri.

„Se poate spune că, mai ales la începutul perioadei inflaționiste, pe fondul pandemiei și al începerii războiului rusesc din Ucraina, apariția inflației a fost provocată de factori externi. Întreruperea lanțurilor de aprovizionare și scumpirea produselor energetice au afectat direct România, pentru că importăm mai mult decât exportăm. Însă, ulterior, factorii interni au devenit preponderenți, iar cel mai important astfel de factor este deficitul bugetar.

Banii pe care banca îi plătește statului pentru titlurile de stat sunt cheltuiți pentru pensii, salarii și așa mai departe. Aceștia se întorc, într-o anumită măsură chiar la bănci – aceia care au încasat aceste sume fac depozite, pe baza cărora băncile pot acorda alte credite. Deci, apare un fenomen de multiplicare a creditelor, care face ca masa monetară și, în general, volumul lichidităților din sistemul bancar să crească. Astăzi noi avem în băncile comerciale un excedent de lichiditate”, explică economistul, potrivit ziare.com. 

Citește și Specialiștii prezic criza imobiliară din 2025. Creșteri explozive și asemănări cu 2007