CNSP a revizuit în creștere estimarea privind PIB-ul nominal al României, la 2.086,3 miliarde de lei, față de 2.056 de miliarde de lei în prognoza de primăvară. Pentru 2025, valoarea nominală a PIB a fost indicată la 1.916 miliarde de lei.
CNSP explică înrăutățirea perspectivelor economice prin efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, inflația ridicată și scumpirea energiei pe piețele internaționale, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Aceste evoluții au redus puterea de cumpărare a populației și au majorat costurile de producție și transport, afectând consumul și activitatea unor ramuri industriale.
Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), economia României s-a contractat cu 0,6% în termeni reali în primul semestru din 2026, pe fondul reducerii activității industriale și al rezultatelor mai slabe din unele servicii.
Pentru întregul an, CNSP estimează că evoluțiile pozitive din construcții și agricultură, alături de un efect statistic de bază favorabil în a doua jumătate a anului, vor limita contracția economică la 0,4%.
Industria este sectorul pentru care CNSP anticipează una dintre cele mai dificile evoluții în 2026. Valoarea adăugată brută din industrie este estimată să scadă cu 3,4%, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale altor inputuri continuă să afecteze producția, iar cererea internă rămâne modestă.
Deși exporturile de bunuri au înregistrat o creștere nominală, aceasta nu s-a tradus într-o redresare generalizată a producției industriale. Evoluțiile diferite ale ramurilor orientate către export, structura produselor comercializate și variațiile de preț limitează impactul asupra activității industriale, potrivit analizei CNSP.
În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este estimată să se reducă cu 1,9%, în principal ca urmare a rezultatelor mai slabe din comerț, transporturi și servicii de piață. Instituția nu anticipează o schimbare semnificativă a comportamentului de consum până la sfârșitul anului.
În schimb, construcțiile au depășit așteptările, susținute de accelerarea investițiilor și de lucrările la proiectele de infrastructură. CNSP a majorat prognoza de creștere a valorii adăugate brute din acest sector de la 5,5% la 10,1%.
Pentru agricultură, estimarea a fost revizuită în creștere la 5,1%, pe fondul rezultatelor favorabile ale producției vegetale la culturile de toamnă. Evoluția celor două sectoare ar urma să compenseze parțial contracția din industrie și servicii.
Pe partea cererii, CNSP estimează o reducere de 1,6% a consumului privat în 2026. Inflația ridicată, diminuarea câștigului salarial real și măsurile de consolidare fiscal-bugetară au limitat capacitatea populației de a susține cheltuielile de consum.
Costurile ridicate pentru energie și alte bunuri de strictă necesitate au redus, de asemenea, resursele disponibile pentru achiziția altor produse și servicii. În acest context, cererea mai slabă afectează atât comerțul, cât și activitățile productive dependente de piața internă.
Principalul factor de susținere a cererii interne îl reprezintă investițiile. CNSP a revizuit în creștere estimarea privind formarea brută de capital fix, de la 4,2% la 8,2%, luând în calcul rezultatele din prima parte a anului și accelerarea cheltuielilor pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în special în contextul apropierii termenelor de implementare a PNRR.
Pentru 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile de bunuri CIF la 133,8 miliarde de euro. Pe baza acestor estimări, deficitul comercial ar urma să ajungă la 33,4 miliarde de euro.
CNSP a luat în calcul deteriorarea balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare, în timp ce excedentul balanței serviciilor continuă să limiteze dezechilibrul extern.
Estimările pentru comerțul exterior au fost actualizate pe baza rezultatelor schimburilor comerciale din primele opt luni ale anului, precum și a influenței prețurilor la energie și a structurii cererii interne asupra importurilor.
CNSP a revizuit în creștere și prognoza privind inflația. Rata inflației la sfârșitul anului 2026 este estimată la 6,4%, față de 5,3% în prognoza de primăvară, iar inflația medie anuală este anticipată la 8,4%, comparativ cu 7,9% anterior.
Revizuirea reflectă presiunile generate de scumpirea produselor energetice și transmiterea acestora în costurile de producție și distribuție. Potrivit instituției, reducerea cererii interne limitează într-o anumită măsură creșterea prețurilor, dar nu compensează integral efectele șocurilor de cost.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați este estimat la 5,491 milioane de persoane, în scădere cu 0,6%. Rata șomajului calculată conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM) a fost revizuită în creștere de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai slabe ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
Dinamica salariului mediu brut este afectată de presiunile asupra costurilor companiilor și de măsurile de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public. În același timp, inflația erodează creșterea nominală a salariilor, iar puterea de cumpărare este estimată să scadă cu 3,3% în termeni anuali, contribuind la menținerea consumului la un nivel redus.
Pentru 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o revenire a economiei, cu o creștere a PIB de 1,7%, până la o valoare nominală de 2.227 de miliarde de lei. Instituția anticipează că diminuarea presiunilor inflaționiste va permite o recuperare graduală a cererii interne și a activității economice.
Ritmul de creștere ar urma să accelereze la 2,4% în 2028, înainte de a încetini la 2,1% în 2029.
În privința prețurilor, CNSP estimează că procesul de dezinflație va continua începând din 2027, în ipoteza stabilizării prețurilor internaționale la energie și a absenței unor noi șocuri. Rata inflației la sfârșitul anului 2027 este prognozată la 3,4%, iar media anuală la 4,6%.
Pentru 2028, instituția anticipează o inflație de 3% la sfârșitul anului și o medie anuală de 3,3%. În 2029, rata inflației ar urma să ajungă la 2,8%, iar media anuală la 3%.
Prognoza ia în calcul și o depreciere moderată a leului în raport cu euro. Cursul mediu este estimat la 5,38 lei/euro în 2027, 5,49 lei/euro în 2028 și 5,60 lei/euro în 2029.
Pentru 2027, scenariul presupune și o evoluție favorabilă a condițiilor climatice, care să nu genereze presiuni suplimentare asupra prețurilor produselor agroalimentare.