Salariile şi pensiile ar putea fi îngheţate, iar angajările blocate în sistemul bugetar. Datoria guvernamentală a atins 52,7% din PIB

Datoria administrației publice din România a atins un nou record în luna august 2024, urcând la 886,983 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această creștere față de luna precedentă, când datoria era de 876,288 miliarde de lei, reflectă eforturile continue ale autorităților de a finanța cheltuielile guvernamentale în contextul economic actual. Creșterea datoriilor guvernamentale aduce datoria totală la 52,7% din PIB, comparativ cu 52% în luna iulie, conform estimărilor Institutului Național de Statistică.

Datoria de peste 50% atrage după sine reduceri de cheltuieli bugetare, potrivit Constituţiei

Peste 50% din PIB, Guvernul ar trebui să adopte automat unele măsuri de reducere a cheltuielilor, pentru a ține deficitul sub control, dar derogările pe care autoritățile și le dau în mod frecvent de la Legea responsabilității fiscal-bugetare au redus ca importanță existența în lege a acestei prevederi de stabilizare. De asemenea, depășirile pragului de 50% , înregistrate în mai multe rânduri în ultimii ani, au fost toate temporare și de scurtă durată, iar Guvernul a preferat să transmită că preferă să stimularea economiei prin investiții (și creșterea PIB, baza de raportare) pentru a ține sub control gradul de îndatorare.

Creștere semnificativă a datoriei pe termen mediu și lung

În structura datoriei publice, datoria pe termen mediu și lung a crescut semnificativ în august, ajungând la 831,952 miliarde de lei, față de 824,06 miliarde în iulie. În același timp, datoria pe termen scurt a cunoscut și ea o creștere, ajungând la 55,031 miliarde de lei, de la 52,228 miliarde de lei în luna anterioară. Această tendință de creștere a împrumuturilor pe termen mediu și lung sugerează o strategie a autorităților de a asigura finanțarea pe termen mai extins, pentru a reduce riscurile legate de fluctuațiile pieței și de dobânzile variabile.

Specialiștii prezic criza imobiliară din 2025. Creșteri explozive și asemănări cu 2007

Titlurile de stat rămân principalul instrument de finanțare, reprezentând cea mai mare parte a datoriei, cu o valoare de 746,643 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile contractate de autorități au totalizat 123,864 miliarde de lei.

Din totalul datoriei guvernamentale, o parte semnificativă este contractată în moneda națională (leu), însumând 426,171 miliarde de lei. Însă, pentru a beneficia de dobânzi mai mici și stabilitate financiară pe plan internațional, autoritățile au contractat și datorii în valută: datoria în euro se ridică la echivalentul a 376,955 miliarde de lei, iar cea în dolari americani la 82,638 miliarde de lei echivalent. Această diversificare valutară ajută România să gestioneze mai bine riscurile financiare și valutare, deși implică și expunere la riscurile de curs valutar.

Datoria centrală și locală: o creștere coordonată

Datoria administrației publice centrale a înregistrat o creștere notabilă, ajungând la 864,742 miliarde de lei în august 2024, comparativ cu 854,206 miliarde de lei în luna iulie. Datoria pe termen mediu și lung a administrației centrale a atins 809,765 miliarde de lei, majoritatea acesteia fiind în lei (408,595 miliarde de lei) și euro (372,294 miliarde de lei, echivalent).

De asemenea, și datoria administrației publice locale a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 22,237 miliarde de lei, față de 22,081 miliarde de lei în luna anterioară. Datoria pe termen mediu și lung a administrațiilor locale rămâne stabilă, cu o valoare de 22,187 miliarde de lei. Acest tip de îndatorare pe termen mai lung sugerează o planificare financiară care caută să minimizeze impactul pe termen scurt asupra bugetelor locale.

Datoria internă și externă

Pe plan intern, datoria administrației publice în august 2024 a atins 435,268 miliarde de lei, reprezentând 25,5% din PIB, procent stabil față de cel din luna iulie. Din aceasta, 417,832 miliarde de lei reprezintă datoria administrației centrale, iar 17,436 miliarde de lei datoria administrației locale.

Datoria externă a administrației publice a crescut ușor la 451,715 miliarde de lei, echivalentul a 26,8% din PIB, față de 26,6% în luna iulie. Din această sumă, 446,91 miliarde de lei constituie datoria administrației publice centrale, iar 4,8 miliarde de lei aparțin administrațiilor publice locale. Această balanță între datoria internă și externă urmărește să asigure accesul la finanțare externă stabilă, păstrând însă și finanțarea internă ca o sursă importantă pentru nevoile bugetare.

Datoria ELCEN de un miliard de lei. Criza termică din Capitală se apropie de un dezastru!

Acest plan ar urma să se desfășoare pe parcursul următorilor șapte ani, cu scopul de a ajunge la un deficit de 2,5% din PIB până în anul 2031.

Conform estimărilor incluse în document, deficitul bugetar pentru 2024 va fi de 7,9%, în ciuda previziunilor inițiale care indicau un deficit de 5%, nivel pe care s-a fundamentat și bugetul de stat din 2024.

Reformă fiscală în toate direcțiile

Reforma fiscală prevăzută în planul publicat de Ministerul Finanțelor, programată să înceapă în aprilie 2025, include măsuri de revizuire inclusiv a impozitului pe profit, impozitului pe venit, contribuțiilor sociale, taxei pe valoarea adăugată (TVA), accizelor sau impozitelor locale.

Guvernul speră că, prin reforma fiscală, va aduce la buget venituri de 31% din PIB, față de 29,6% din PIB în 2024.

Planul Guvernului urmărește o serie întreagă de reforme:

• Impozitarea microîntreprinderilor. Vor fi eliminate treptat facilitățile fiscale existente și se vor schimba cotele de impozitare.
• Reforma administrării taxelor și impozitelor: Se va crea un mecanism de detectare a fraudelor fiscale, în special în domeniul TVA-ului, prin dezvoltarea unor module antifraudă și monitorizarea digitală a conformității fiscale.
• Reforma cheltuielilor publice: Aceasta include măsuri de control al cheltuielilor care depășesc 20% și extinderea achizițiilor centralizate pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
• Reforma pensiilor: Planul susține că urmărește asigurarea sustenabilității financiare a pensiilor pe termen lung.
• Reforma Salariului Minim: Salariul minim brut va fi ajustat cu rata inflației și va ține cont de rata productivității din economie.
• Reformarea Sistemului de Finanțare a Mediului de Afaceri: Această reformă are ca scop atragerea de investiții prin stimulente fiscale și îmbunătățirea condițiilor pentru mediul de afaceri.
• Reforma sistemului de cheltuieli al companiilor de stat/locale: Reforma ar urmări să limiteze depășirile nejustificate de costuri și să centralizeze sistemul de achiziții.
• Reforma sistemului de salarizare unic: Reforma ar revizui coeficienții de ierarhizare, ar reintroduce grilele salariale pentru administrația locală și ar limita acordarea sporurilor.

Planul redactat de Ministerul Finanțelor estimează că reforma fiscală va genera un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025, ceea ce ar trebui să contribuie la stabilizarea economiei românești și la creșterea veniturilor bugetare.

În plus, planul preconizează că cheltuielile publice vor atinge un vârf de 41,2% din PIB în 2025, urmând să scadă treptat până la 35,9% în 2031.