România reduce deficitul bugetar, dar rămâne pe primul loc în UE. Ministerul Finanțelor cere noi măsuri de austeritate

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în scădere față de nivelul de 9,2% înregistrat în 2024. Potrivit datelor definitive publicate de Eurostat pe 21 octombrie, reducerea de 1,4 puncte procentuale reprezintă una dintre cele mai importante ajustări fiscale din Uniunea Europeană, la egalitate cu Malta. Cu toate acestea, România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar dintre statele membre, ceea ce arată că dezechilibrele finanțelor publice rămân semnificative, iar procesul de consolidare fiscală trebuie să continue, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, explică deficitul de 9,2% din PIB al României: „Rămâne să vedem cât va fi în trimestrul trei”

România reduce deficitul bugetar, dar rămâne pe primul loc în UE. Ministerul Finanțelor cere noi măsuri de austeritate

Ministerul Finanțelor a precizat că deficitul de 7,8% din PIB, calculat conform metodologiei europene ESA 2010, reprezintă și o revizuire favorabilă față de valoarea de 7,9% comunicată inițial de Eurostat în aprilie 2026. În termeni nominali, deficitul bugetar a ajuns la 149,7 miliarde de lei în 2025. Evoluția indică o îmbunătățire față de anul precedent, însă nivelul rămâne ridicat în raport cu cerințele europene și cu situația celorlalte economii din Uniune.

Reducerea deficitului a fost susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare, de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Această evoluție a fost determinată de măsurile fiscale adoptate în a doua parte a anului și de îmbunătățirea colectării veniturilor. În același timp, autoritățile au urmărit temperarea creșterii cheltuielilor de funcționare ale statului, menținând investițiile publice, în special pe cele finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În pofida progreselor, România se află în continuare pe primul loc în Uniunea Europeană în privința deficitului bugetar. Pe următoarele poziții se situează Polonia, cu un deficit de 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. La nivel european, deficitul mediu al statelor membre a rămas neschimbat în 2025, la 3,1% din PIB, în timp ce media zonei euro a fost de 3%. În total, 11 state membre au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB.

Ministerul Finanțelor consideră că reducerea deficitului este esențială pentru diminuarea costurilor de împrumut ale statului și pentru eliberarea unor resurse care să poată fi direcționate către investiții. În acest context, agențiile internaționale de rating estimează că ajustarea fiscală va continua și în 2026. Moody’s prognozează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch estimează 5,9%, iar S&P anticipează 6,25%. Primele două estimări se situează sub ținta de 6% din PIB menționată pentru metodologia europeană ESA, în timp ce prognoza S&P o depășește ușor.

Datele trimestriale publicate de Eurostat pe 21 octombrie au indicat un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu 5,5% în primele trei luni ale anului. Ministerul Finanțelor a atras atenția că această valoare trebuie interpretată corect: ea reprezintă deficitul înregistrat într-un singur trimestru, raportat la PIB-ul trimestrial și ajustat sezonier. Prin urmare, nu este vorba despre deficitul cumulat în primul semestru și nici despre o estimare a rezultatului pentru întregul an 2026.

Datele pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite la publicările ulterioare. Acestea sunt calculate de Institutul Național de Statistică în conformitate cu metodologia europeană ESA 2010 și transmise către Eurostat. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția trebuie analizată prin raportare la întreaga serie de date, nu doar prin compararea celor două trimestre.

Media valorilor trimestriale ajustate sezonier din primul semestru al anului 2026 a fost de 7,35%, sub media de 8,45% din aceeași perioadă a anului 2025 și sub mediile anuale din 2024 și 2025. Primul trimestru din 2026 a înregistrat cea mai redusă valoare din seria prezentată de instituție. Ministerul a explicat, totodată, că raportul dintre deficit și PIB este influențat de evoluția economiei: o încetinire a creșterii PIB-ului nominal poate determina majorarea procentului deficitului chiar dacă valoarea nominală a acestuia nu crește.

Un alt factor îl reprezintă ajustarea sezonieră, realizată de INS pentru a ține cont de tiparele statistice din anii anteriori. Aceasta redistribuie valorile între trimestre și nu majorează, prin ea însăși, deficitul bugetar. În plus, veniturile și cheltuielile statului nu sunt repartizate uniform pe parcursul anului, ceea ce poate determina diferențe importante între rezultatele trimestriale.

Ministerul Finanțelor a explicat că evoluția deficitului din trimestrul al doilea a fost influențată de concentrarea investițiilor publice și a plăților aferente PNRR în prima parte a anului. În trimestrul al doilea din 2026, plățile pentru investiții au ajuns la 38,3 miliarde de lei, comparativ cu 21,7 miliarde de lei în primele trei luni ale anului.

Calendarul investițiilor a fost influențat de obligația ca proiectele finanțate prin PNRR să îndeplinească anumite jaloane și ținte până la 31 august 2026. Din acest motiv, o parte dintre cheltuielile care, în mod obișnuit, ar fi fost efectuate spre finalul anului au fost realizate în primul semestru, punând presiune asupra deficitului trimestrial.

În seria neajustată sezonier, deficitul primului semestru din 2026, calculat în metodologia europeană și raportat la PIB-ul anual, a fost de 3,4%, față de 3,6% în aceeași perioadă din 2025 și 3,7% în 2024. Ministerul a subliniat că procentele trimestriale nu pot fi pur și simplu însumate sau mediate, deoarece fiecare trimestru are o pondere diferită în PIB-ul anual.

Ministerul Finanțelor a estimat că atingerea țintei de 6,2% din PIB în 2026 ar reprezenta parcurgerea a aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru reducerea deficitului de la 9,2% din PIB, nivelul din 2024, până la pragul european de 3%. Restul ajustării va trebui realizat în anii următori, iar amânarea procesului ar menține presiunea asupra datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile.