Portul Constanța, conectat deja la reconstrucția Ucrainei. Se lucrează la infrastructură

Nu se știa când se va încheia războiul din Ucraina, început în februarie 2022, odată cu invadarea acestei țări de către Rusia. Aproape sigur însă, restabilirea păcii va fi urmată de un uriaș proces de reconstrucție a Ucrainei, pentru care România deja se pregătește.

Fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, sublinia, în martie, că Portul Constanța „trebuie să devină principalul hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei”.

”Eu mă aștept ca această perioadă de reconstrucție să fie una în care Statele Unite ale Americii, de fapt sunt sigur de asta, să reprezinte principalul motor. Sigur și noi, prin ceea ce putem oferi, datorită acestei poziții strategice importante pe care România o are. Să nu uităm că România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, dintre statele membre ale Uniunii Europene, asta e un lucru important, iar tot ceea ce încercăm să investim și să facem în Portul Constanța reprezintă un alt atu, al doilea. Al treilea atu sunt investițiile pe care le facem și pe care puțini le credeau, legate de infrastructură pe zona Moldovei și pe tot ceea ce se construiește pe A7 până la granița cu Ucraina. Se merge într-un ritm foarte bun”, explica atunci Grindeanu.

Citește și Hidroelectrica pregătește achiziția mai multor proiecte de energie regenerabilă

România este deja conectată la procesul de reconstrucție a Ucrainei – se lucrează la infrastructura ce ar putea sprijni logistic acest proces.

Astfel, Administrația Porturilor Maritime Constanța a semnat contractul de finanțare pentru extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și nodul rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră, până la drumul dintre Poarta 9 și Poarta 8, spre zona de nord a portului. Proiectul are valoarea de 291,63 milioane lei și este finanțat din fonduri europene prin Programul Transport 2021-2027 și cofinanțare de la bugetul de stat și din surse proprii, notează profit.

Proiectul vizează îmbunătățirea accesului rutier intern, parte a dezvoltării unei rețele TEN-T sigure, durabile și intermodale.

Pe de altă parte, la 12 august, a fost semnat contractul de finanțare pentru modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – etapa a II a.

Tot anul acesta, la 5 martie, CFR Infrastructură a semnat cu asocierea Bawi – Swietelsky Construct un contract de 524,5 milioane lei pentru Etapa II a modernizării căilor ferate din Portul Constanța, finanțată din fonduri CEF, buget de stat și surse proprii.

Lucrările, cu termen total de 37 de luni (șapte luni de proiectare, 30 de luni de execuție), vizează creșterea vitezei de circulație la 120-160 km/h, electrificarea completă (25 kV) și mărirea capacității de tranzit.

Este deja în lucru la Valu lui Traian, o grupă de așteptare strategică pentru trenurile de marfă, situată la circa 15 km de port.

Proiectul, cu o valoare de 347,76 milioane lei, include 32 de linii de primire-expediere, electrificare integrală, centralizare electronică unificată și modernizarea instalațiilor de semnalizare și telecomunicații.

Stadiul fizic al lucrărilor este de 6 la sută, cu finalizarea demontării infrastructurii vechi și pregătirea pentru reconstrucție.

Portul Constanța, cel mai mare din bazinul Mării Negre, are 4.000 de hectare (60 la sută apă, 40 la sută uscat) și adâncimi de 8-19 metri, permițând acostarea oricărui tip de navă.

Este conectat direct la Dunăre prin Canalul Dunăre – Marea Neagră, funcționând atât ca port maritim, cât și fluvial. Rețeaua feroviară internă însumează 326 de kilometri, permițând transbord direct navă-vagon și facilitând transferul rapid între cheiuri, depozite și platforme.

Poziția sa geografică, la o distanță de trei ori mai mică de Canalul Suez decât portul olandez Rotterdam, îl plasează avantajos în comerțul dintre Asia și Europa Centrală.

Poziția și infrastructura Portului Constanța, combinate cu proiectele feroviare și rutiere aflate în derulare, îl transformă într-un nod logistic regional capabil să susțină fluxuri mari de mărfuri necesare reconstrucției Ucrainei.

Citește și Ministrul Economiei, Radu Miruță, critică pragul de 8.000 de lei pentru deschiderea unei firme: „Să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe”