Cine ar putea să-i ia locul lui Volodimir Zelenski la conducerea Ucrainei. Patru nume apar în scenariile privind viitoarele alegeri

Fostul comandant al armatei Ucrainei, Valeri Zalujnîi, șeful serviciilor de informații militare Kirilo Budanov, fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov și fostul președinte Petro Poroșenko sunt printre numele vehiculate în eventualitatea unui scrutin, potrivit unei analize publicate de Newsweek.

Valeri Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și actual ambasador al țării la Londra, este considerat unul dintre principalii potențiali contracandidați ai lui Zelenski. Un sondaj realizat de Rating Group îl plasează pe Zalujnîi pe locul al doilea într-un scenariu electoral ipotetic, după actualul președinte.

Aproape 23% dintre respondenți ar vota pentru Zelenski, în timp ce peste o cincime l-ar susține pe fostul comandant al armatei. Zalujnîi are însă un nivel mai ridicat de încredere în rândul populației: 64%, față de 53% în cazul președintelui. Generalul nu a anunțat că intenționează să candideze la următoarele alegeri.

Un alt nume luat în calcul este Kirilo Budanov, care a devenit una dintre figurile cunoscute ale Ucrainei în timpul războiului. Potrivit datelor citate de Newsweek, aproximativ 53% dintre respondenți au încredere în el, iar 6,7% l-ar vota în primul tur al unor eventuale alegeri prezidențiale. Budanov nu și-a anunțat candidatura.

În scenariile privind viitoarea competiție electorală apare și Mihailo Fedorov, în vârstă de 35 de ani, fost vicepremier și ministru al Apărării. Acesta are un nivel de încredere de aproximativ 38%, iar 7,6% dintre respondenții sondajului afirmă că l-ar vota în primul tur.

Al patrulea nume este Petro Poroșenko, președinte al Ucrainei în perioada 2014–2019 și în prezent deputat al opoziției. Poroșenko rămâne un critic al actualei conduceri de la Kiev, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2019 în fața lui Zelenski.

Legislația ucraineană interzice organizarea scrutinelor în timpul legii marțiale

O eventuală schimbare la conducerea Ucrainei depinde însă de organizarea unor alegeri, imposibilă în condițiile juridice actuale. Legislația ucraineană interzice organizarea scrutinelor în timpul legii marțiale, instituită după invazia rusă la scară largă din februarie 2022. Autoritățile de la Kiev au invocat și riscurile de securitate și dificultățile logistice pe care le-ar presupune organizarea alegerilor în timpul războiului.

Zelenski a declarat că alegerile ar putea fi organizate dacă Rusia ar accepta o încetare totală a focului pentru 60 de zile

Dezbaterea privind viitorul său politic are loc în condițiile în care sondajele indică atât rezerve față de un nou mandat al actualului președinte, cât și opoziție față de organizarea unui scrutin în timpul războiului.

Un sondaj publicat în octombrie arată că majoritatea respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat, în timp ce 71% se opun organizării alegerilor în condițiile actuale.

Citește și: Peskov: Putin este pregătit să nu ordone atacuri asupra Ucrainei în ziua alegerilor