Valentin Lazea (BNR): „Cât timp avem 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere”

România se confruntă cu provocări majore în încercarea de a deveni o economie bazată pe cunoaștere și tehnologie de vârf, avertizează Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit acestuia, lipsa reformelor profunde în educație și cercetare face aproape imposibilă transformarea României într-un hub high-tech, iar în absența acestor schimbări, țara se îndreaptă inevitabil spre o economie a serviciilor.

„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare.

Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere. Şi prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural”, a declarat Lazea la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, precizând că vorbeşte în nume personal.

Te-ar mai putea interesa și: Valentin Lazea (BNR): Până în decembrie anul viitor, inflaţia ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu o condiție

Valentin Lazea (BNR): „Cât timp avem 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere”

Lazea spune că problema fundamentală începe în sistemul educațional. România se confruntă cu scoruri scăzute la testele internaționale PISA și cu un procent alarmant de 40% analfabeți funcțional, ceea ce face imposibilă dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere. Economistul consideră că prima măsură urgentă ar fi implementarea unui sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, în special pentru cei care predau în mediul rural, astfel încât elevii din zonele defavorizate să aibă șansa de a beneficia de educație de calitate.

De peste 12 ani, Lazea propune acordarea de burse de stat celor mai buni elevi din mediul rural, cu condiția ca aceștia să se întoarcă să lucreze în localitatea lor de origine timp de trei-cinci ani. Dacă elevii nu respectă această obligație, ar trebui să ramburseze integral bursa, eventual cu dobânzi și penalizări.

În ceea ce privește sistemul de cercetare și inovare, Lazea arată că există o lipsă de coordonare între actorii cheie: inovatorii (inginerii care creează idei), producătorii, comercianții și specialiștii în proprietate intelectuală. În prezent, aceștia acționează de multe ori independent sau întâmplător, ceea ce împiedică transformarea invențiilor în produse și servicii viabile.

„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară.

Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse şi unde el să se ducă să-şi prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi invenţie să poată fi…. Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părţi să vină împreună. În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător”, a explicat Valentin Lazea.

Lazea spune că România și Europa se îndreaptă spre o economie a serviciilor, din cauza constrângerilor strategice: lipsa anumitor resurse pentru producția industrială, costul mai ridicat al forței de muncă comparativ cu Asia sau America Latină și cerințele climatice mai stricte. România are deja un excedent de export în domenii precum transporturile internaționale, serviciile informatice și informaționale și prelucrarea bunurilor, însă înregistrează deficite în turism internațional, servicii de construcții și servicii personale, culturale și recreaționale.

Pentru turism, Lazea propune o promovare mai intensă a diverselor forme de turism în România: cultural, religios, istoric sau sportiv, nu doar litoralul și muntele. În sectorul construcțiilor, economistul sugerează valorificarea competențelor românilor plecați la muncă în străinătate prin echipe integrate de design, proiectare și arhitectură, nu doar forță brută. În ceea ce privește serviciile personale și culturale, România are avantajul competenței lingvistice și poate deveni un lider în servicii de îngrijire a persoanelor în vârstă sau în producție cinematografică europeană, oferind infrastructura și expertiza necesare.

„De exemplu, în materie de turism internaţional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul şi muntele, ci şi turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu ştim să le promovăm. În materie de servicii de construcţii înregistrăm un deficit când avem atâţia muncitori români la lucru peste hotare.

Oare nu s-ar putea face nişte echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forţă brută? Şi, în sfârşit, în ceea ce priveşte serviciile personale şi culturale şi rerecreaţionale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaştere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienţii bogaţi din Europa.

Deci, să vină nemţoaicele, în loc să meargă în Thailanda sau nu ştiu unde li se oferă servicii, să vină în localităţi mai mici din România unde să poată fi îngrijite contra bani destul de mulţi. Sau producţie cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta”, a precizat economistul.