Datele publicate de Eurostat privind deficitul bugetar al României în trimestrul al doilea din 2026 trebuie interpretate în contextul perioadei la care se referă și al variațiilor care pot apărea de la un trimestru la altul, a explicat Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR). Prezent la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, organizată joi la București, acesta a precizat că indicatorul de 9,2% din PIB reflectă deficitul înregistrat în interiorul trimestrului respectiv, raportat la PIB-ul aceleiași perioade, și nu deficitul calculat pentru întregul an.
Te-ar mai putea interesa și: BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an. Inflația a coborât la 6,17% în august
Valentin Lazea a subliniat că Eurostat realizează trimestrial acest exercițiu de raportare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene și că valorile pot varia semnificativ de la un trimestru la altul. Potrivit economistului-șef al BNR, această volatilitate trebuie luată în considerare atunci când sunt analizate cifrele privind deficitul bugetar, deoarece rezultatul unui singur trimestru nu oferă, în sine, o imagine completă asupra evoluției finanțelor publice pe parcursul întregului an.
În cazul României, Lazea a explicat că deficitul raportat la PIB-ul primului trimestru din 2026 a fost de 5,5%, în condițiile în care bugetul nu fusese aprobat, iar anumite cheltuieli au fost amânate. În trimestrul al doilea, deficitul raportat la PIB-ul aceleiași perioade a ajuns la 9,2%, valoare care a atras atenția publică și a generat numeroase reacții. Economistul a precizat că evoluția trebuie urmărită și în trimestrele următoare, pentru a putea fi înțeleasă mai bine situația bugetară a țării.
Acesta a arătat că este importantă și publicarea unor explicații din partea Ministerului Finanțelor privind evoluția indicatorilor bugetari. Lazea s-a declarat convins că instituția va prezenta clarificări în zilele următoare, astfel încât datele să poată fi interpretate în contextul lor economic și fiscal.
Conform datelor provizorii publicate de Eurostat, deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut în trimestrul al doilea din 2026 atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în zona euro, comparativ cu trimestrul precedent. În zona euro, deficitul a urcat de la 3,2% la 3,3% din PIB, în timp ce media Uniunii Europene a crescut de la 3,1% la 3,5% din PIB. Astfel, tendința de majorare a deficitului nu s-a manifestat exclusiv în România, deși situația țării se distinge prin amploarea dezechilibrului bugetar.
În România, deficitul guvernamental ajustat sezonier a crescut cu 3,7 puncte procentuale, de la 5,5% din PIB în primul trimestru la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026. Potrivit datelor Eurostat citate, aceasta este cea mai ridicată valoare dintre statele membre ale Uniunii Europene pentru perioada analizată.
România este urmată în clasamentul deficitelor de Ungaria, cu 7,2% din PIB, și Franța, cu 5,9%. La polul opus se află statele care au înregistrat excedente guvernamentale. Cipru a raportat un excedent de 3,3% din PIB, Danemarca de 2,7%, Grecia de 2,2%, Irlanda de 1,9%, iar Portugalia de 0,8%.
Aceste diferențe evidențiază situațiile bugetare distincte ale statelor membre și dificultățile cu care se confruntă unele guverne în gestionarea veniturilor și cheltuielilor publice. În cazul României, creșterea deficitului între primele două trimestre ale anului 2026 reprezintă un semnal important pentru analiza finanțelor publice, însă interpretarea evoluției anuale necesită și datele din trimestrele următoare, precum și informații suplimentare despre execuția bugetară.
Declarațiile lui Valentin Lazea au fost făcute în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, organizată de Oxygen Events la Arenele BNR din București. Evenimentul este dedicat analizării poziției României într-un context economic internațional marcat de incertitudini, precum și identificării vulnerabilităților interne și a măsurilor necesare pentru consolidarea încrederii investitorilor. Banca Transilvania participă în calitate de partener oficial, iar AGERPRES este partener media.