Capital Partners: Retailerii locali de electrocasnice ar putea disparea cu totul

Lionachescu a discutat in interviu despre afacerile companiei sale, piata de fuziuni si achizitii, investitii personale si alte subiecte de interes intr-o perioada in care parcursul de business trebuie sa aiba loc „cu centura de siguranta pusa”, dupa cum spune el.

Desi se astepta ca 2009 sa fie un an „aproape fara venituri” pentru firma Capital Partners, Doru Lionachescu a descoperit de fapt ca neajunsurile create de criza au putut fi bine exploatate si chiar au compensat scaderile anumitor linii de business.

Capital Partners are trei linii de business – real estate, consultanta pentru fuziuni si achizitii si pentru corporate finance. In plus, compania a dezvoltat in ultimii 2 ani si o linie de investitii proprii.

Mai mult cu aproape 70% bani pe cardurile Revolut, este record!

Valoarea transferurilor de bani realizate din străinătate spre România, pe carduri Revolut, a depăşit în primul trimestru 570 milioane euro, în creştere cu 68% faţă…

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

De asemenea, anul trecut partenerii Capital Partners anuntasera un deal care implica vanzarea a 51% din companie catre Piraeus Bank, miscare in urma careia compania, evaluata atunci la 63 mil. euro, urma sa devina banca de investitii a Piraeus.

Cu toate astea, venirea crizei i-a determinat sa nu finalizeze aceasta afacere, in conditiile in care targeturile stabilite prin contract devenisera greu de indeplinit, iar „cheltuielile ar fi fost mai mari decat beneficiile”.

DailyBusiness.ro : Cum a afectat criza liniile de business ale Capital Partners?
Doru Lionachescu : Cu noua conjunctura, partea de real estate a inghetat de tot, partea de m&a (fuziuni si achizitii – n.r.) merge in masura in care poate sa inainteze un business pe o piata care a scazut cu 90%. Totul a fost compensat mult de partea de corporate finance, pentru ca este nevoie de credite. In ultimul timp au crescut si cererile de restructurari de credite si primim solicitari fie din partea bancilor, fie din partea clientilor in acest sens.

Concret, acum peste 80% din activitate este concentrata pe corporate finance si restructurari de credite, iar 15-20% este axata pe m&a. In anii anteriori, aveam 40% m&a, 30% corporate finance si 30% real estate.

[quote]Acum este o piata a cumparatorului, mai bine spus, la mila cumparatorului [/quote]
DB:Raportat la primele 5 luni de anul trecut, cum au fost veniturile totale, in perioada ianuarie-mai?
DL : Daca as fi fost intrebat in octombrie- noiembrie anul trecut, cand eram foarte pesimist, as fi spus ca ma astept la un an aproape fara venituri. Dar, din fericire, primele cinci luni au fost mult mai bune decat ne asteptam, pentru ca am compensat pe partea de corporate finance. Cred ca am inregistrat venituri similare celor din aceeasi perioada din 2008.

DB: Ce deal-uri va mentin la acelasi nivel cu cel din 2008?
DL: Am inchis o tranzactie mare cu Romstrade, care a luat un credit de 140 de milioane de euro de la Credit Suisse. De asemenea, restructurarea financiara merge bine, in sensul ca produce venituri. Pe partea de m&a avem 7 mandate in derulare si sper ca vom inchide doua tranzactii in vara asta. Doua dintre ele ar putea fi foarte mari, de peste 50 de milioane de euro.

DB :Lucrati cu banci straine si romanesti pentru creditare si restructurari de credite. Unde ati observat o flexibilitate mai mare a bancilor, atat pe partea de creditare cat si de restructurare?
DL :La oferirea de credite exista o mare discrepanta intre ceea ce pot face bancile locale si cele straine. Bancile locale nu mai au capacitatea sa mai finanteze sume semnificative, adica se poate discuta un credit de maxim 7-10 milioane de euro. Asa incat, toate tranzactiile mari le discutam cu bancile straine direct, unde, din fericire, exista inca apetit pentru Romania, pentru tranzactii bine structurate, bine prezentate etc. Exista apetit pentru finantare si pentru credite mici.

[quote] Noi suntem medicii care trateaza pacientii, in timp ce lichidatorii sunt medicii legisti[/quote]
DB : Cum procedati la restructurari de credite?
DL : Ceea ce conteaza este sa fii inovativ. Trebuie sa te duci cu o solutie concreta. De regula, debitorul se angajeaza ca mai aduce capitaluri, sau reuseste sa vanda un activ. Cand stabilesti strategia de restructurare trebuie sa stii cum gandesc finantatorii, ce ii sperie. Sunt insa si situatii in care finantatorul nu mai are nicio speranta din partea debitorului si atunci restructurarea nu se poate face.

DB: Ati avut vreun caz disperat care a putut fi rezolvat in cele din urma?
DL : Da, un client care luat un credit de cateva zeci de milioane de euro, impartit intre mai multe banci, si am reusit sa rezolvam cazul prin vanzari partiale de active, prin aducerea de capital in firma, renegocieri cu creditorii care aveau termeni prea dificili pentru client si bani cash. Era vorba de o firma din domeniul distributiei.

DB : Continuati sa consiliati clientul dupa restructurarea creditului?
DL : Nu. Noi nu facem consultanta de management, care prespune cu totul altceva: sa inveti intreprinzatorul unde trebuie sa taie din cheltuieli sau daca este nevoie de disponibilizari. Atunci cand facem restructurarea financiara ne uitam doar la anomaliile majore.

[quote]In primul trimestru din 2009 au fost acordate 0,5 credite in medie pe sucursala bancara[/quote]
DB : V-ati implicat si pe segmentul de falimente – insolventa? Sunt firme care daca si-ar vinde din active ar scapa de necazuri.
DL : Nu ne-am ocupat de asa ceva. Ne ocupam de companii care functioneaza si sunt pe picioarele lor. Or, in momentul in care o firma intra in insolventa, are un alt regim. Se negociaza de pe alte pozitii cu creditorii. E un domeniu care tine de lichidatori, de alt gen de profesionisti. Ca sa fac o comparatie, noi suntem medicii care trateaza pacienti si lichidatorii sunt medicii legisti.

DB : Pe fuziuni si achizitii ce schimbari au aparut?
DL : A fost o scadere drastica a pietei. Avem acum in lucru tranzactii in telecom, in servicii financiare, in servicii generale, in constructii. Domeniile sunt aceleasi ca inainte de criza, doar ca acum este o piata a cumparatorului, mai bine spus, la mila cumparatorului. Ei dicteaza termenii trazactiei, perioada, tot. Se poate intampla ca, pentru ca are puterea de decizie, cumparatorul sa vina la discutia finala si sa spuna ca vrea un pret cu 20% mai mic sau ca va da banii peste sase ani. E de datoria noastra atunci sa ne consiliem clientul sa iasa din tranzactie.

DB : Ca si consilier in tranzactie, trasati clientului un pret minim pe care ar trebui sa il accepte?
DL : Nu, pentru ca sunt situatii in care se poate ca mie sa mi se para un pret inacceptabil, dar clientul sa spuna ca ii convine, sau invers. Sunt situatii insa in care este evident abuzul cumparatorului, si atunci am sugerat vanzatorului sa se opreasca. Sau cazuri in care de la inceput a existat un singur cumparator. Si aici ii sugeram sa se opreasca, pentru ca daca este la mana cumparatorului de la o faza preliminara, in tranzactie va fi foarte greu sa aperi si interesul vanzatorului.

[quote]Un domeniu foarte expus la criza este retailul cu electrocasnice[/quote]
DB :Dupa aparitia crizei, cate din tranzactiile anuntate se mai incheie?
DL : E o alta lume. E ca si cum ne-am compara cu Renasterea sau Evul Mediu. Practic, inainte nu existau tranzactii care sa nu se faca. Tranzactiile se incheiau rapid, preturile erau bune. Acum, putinii cumparatori au pretentii mari, prelungesc faza de due dilligence (auditarea firmei ce urmeaza sa fie achizitionata – n.r.), cer rapoarte de sute de pagini, iar sansele ca o tranzactie sa nu se finalizeze sunt mult mai mari decat sa se finalizeze. Mai putin de 30% sunt tranzactii finalizate, iar inainte procentul era de peste 90%.

DB : De unde iau cumparatorii bani pentru achizitii?
DL : Sunt bani proprii. Tranzactiile se fac cel putin la jumatate din pretul de anul trecut, dar poate ceea ce cereau anul trecut era exagerat.

DB : S-a produs aceasta „mutatie” in mintea vanzatorului, ca trebuie sa ofere un pret rezonabil?
DL : Cine era rezonabil inainte de criza este si acum. Iar unii din cei care traiesc intr-o lume a lor vor primi o lectie foarte dura.

[quote]Toti vor sa se retraga acasa, pe pietele pe care le inteleg[/quote]
DB : De ce randamente ar fi nevoie ca Romania sa fie o piata atractiva pentru cei care doresc sa faca achizitii?
DL :Intram intr-o competitie cu randamentele oferite de pietele dezvoltate. Daca in Londra, pe piata imobiliara, poti obtine randamente de 18% pe an, pentru ca aceiasi investitori sa vina in Romania ar fi nevoie ca randamentele sa fie de 38%. Trebuie ca prin scaderea costurilor sa ne pastram atractivitatea. Dincolo de statele dezvoltate concuram si cu tarile de langa noi, care au infrastructura buna si conditii mult mai bune de piata. Daca in Ungaria castiga 10% iar in Romania 12%, va merge in Ungaria. Nu mai avem nici macar avantajul costului redus cu forta de munca.

Dar vanzarea unei firme nu este un obiectiv in sine. Daca vei construi firma pentru tine, implicit creezi valoare. Daca o construiesti ca sa o vinzi, nu ai succes.

DB :Care sunt acum cele mai expuse piete la criza si unde am putea vedea achizitii?
DL : Un domeniu foarte expus este retailul de electrocasnice, unde cei mai mari jucatori au acum dificultati. Cei mai mari jucatori de aici, Flanco, Altex, au mari probleme. Pe fondul crizei poate sa vina un alt competitor extern, pe o piata complet goala, si sa o ia cu totul.

DB :De ce retailul este un domeniu expus?
DL :In general, domeniile care sunt foarte indatorate sunt cele mai expuse. In retail, nimic nu este al tau. Iau credite de la furnizori, de la banci, deci aproape nimic nu e al lor. Bazele de capital sunt foarte mici, iar datoriile mari. Si atunci, odata ce au scazut vanzarile, au aparut dificultatile. Singurul lucru ce putea fi facut era sa isi reajusteze expansiunea, dar e usor sa dai sfaturi in conditiile in care piata era in expansiune. Transformarea pietelor a fost atat de mare incat micile greseli de marketing nu mai conteaza. In plus, avem si o problema de supracapacitate.

DB : Daca e o criza de supracapacitate, inseamna ca multi vor da faliment fara ca altii sa mai apara.
DL :Da, chiar si in mediul bancar. Sunt irelevante statisticile care spun ca avem o piata bancara prea restransa. Important este ce fac bancile cu fiecare sucursala. In primul trimestru au fost 0,5 credite acordate pe sucursala. In sistemul bancar vom vedea inchideri de sucursale. Deocamdata sunt timizi la concedieri. Am vazut ca au redus personalul cu 1,6%, dar este insignifiant in conditiile in care numarul de credite acordate a scazut cu 70%. Cred ca toate bancile care nu au apucat sa-si faca masa critica in Romania s-ar putea retrage. Masa critica este o cota de piata de 5%. Perceptia investitorilor s-a schimbat: toti vor sa se retraga acasa, pe pietele pe care le inteleg.

Sunt anomalii care in timp vor trebui sa se redreseze. In sistemul distributiei de medicamente avem de asemenea o expasiune prea puternica. In distributia de materiale de constructii este aceeasi situatie.

[quote]Unii din cei care traiesc intr-o lume a lor vor primi o lectie foarte dura[/quote]
DB : Nu este un atu al Romaniei in fata investitorilor faptul ca este o piata in crestere si destul de putin dezvoltata, deci usor de inteles?
DL :Pentru investitori, Romania este o piata extrem de complexa. E impredictibila. Ca dovada, nu avem investitori germani, pentru ca acestia vin de pe o piata pe care o inteleg, fara sa fie nevoie de ciubucuri, impredictibilitate fiscala.

DB : Regretati ca profesati in Romania?
DL : Dimpotriva, imi place mult. Sunt nascut aici. Citesc mult despre cultura din Balcani. Am invatat putin turca, bulgara, tocmai pentru a intelege mediul in care ma misc. Trebuie sa intelegi, sa ii impaci pe toti, e foarte complicat.

DB :Pe piata de fuziuni de ce nu se misca piata? Se spune ca, fuzionand, companiile ar scuti costuri.
DL :Fuziunea nu e intotdeauna solutia miraculoasa. Noi am avut un mandat de tripla fuziunie, in care, cand am facut un diagnostic, am vazut din unirea activitatilor ca nu rezulta ceva mai bun, ci o cangrena si mai mare. Nu este o regula, ca prin fuziune se vor realiza scutiri de costuri. In anumite cazuri se poate sa aiba sens, dar in majoritatea, parerea mea este ca nu are sens.

DB : Cum decurge celalalt segment de business, investitiile in nume propriu?
DL : Le-am stopat pentru ca am avut sansa de a realiza din timp ca va veni criza in Romania. La sfarsitul verii trecute incepusem sa simt ceva, dar nu imi inchipuiam ca va avea asa de mare amploare. Asa ca am inceput sa aducem banii in firma, ne-am pus centurile de siguranta pentru un an greu. Aveam investitii de peste 20 de milioane de euro. Nu ne-am retras in totalitate, ci am stopat noi investitii.