Ce pretentii au bancherii de la statul roman

Existenta unui cadru economic predictibil ar permite bancilor sa isi creeze anumite repere legat de evolutia economiei, atunci cand acorda finantare, a declarat Marinel Burduja, vicepresedinte al Raiffeisen Bank.

Pe de alta parte, alocarea de resurse din partea statului, in special sub forma de garantii, ar permite cresterea creditarii, asa cum s-a intamplat in 2009, cand majorarea nivelului imprumuturilor pe segmentul retail, a avut la baza introducerea programului Prima Casa, a declarat la randul sau Lucian Anghel, economist sef al Bancii Comerciale Romane.

Bancherii au atras atentia ca statul are un rol important si datorita faptului ca se identifica cu imaginea Romaniei, pe care o au in vedere investitorii, atunci cand aloca fonduri pe piata locala.

In acest sens, pot fi date drept exemplu efectele pe care miscarile de la nivel politic le-au avut asupra cursului valutar si asupra costului finantarii externe, a declarat Marinel Burduja, vicepresedinte Raiffeisen Bank.

Astfel, statul are un rol si atunci cand se pune problema sustinerii institutiilor locale de finantare de catre bancile-mama, in conditiile in care crearea unui cadru economic predictibil le poate da acestora un indiciu despre rentabilitatea, dar mai ales riscul plasarii fondurilor pe piata locala, a completat Lucian Anghel.

In opinia bancherilor, daca statul acorda sprijinul necesar economiei, acest lucru ar putea asigura in viitor o crestere a creditarii si profitabilitatii sistemului bancar peste media din regiunea Europei Centrale si de Est, asa cum s-a intamplat in anii anteriori.

Perspectiva unor profituri consistente ce ar putea fi realizate pe piata locala ar determina bancile straine sa isi mentina expunerile pe Romania, adica sa alimenteze in continuarea subsidiarele locale, sustine Ionut Dumitru, economist sef al Raiffeisen Bank.

Nu toti bancherii impartasesc insa aceasta opinie. Astfel, Valentin Lazea, economist sef al bancii centrale, atrage atentia asupra unui risc major care ar putea aparea in ceea ce priveste liniile de finantare venite de la bancile mama.

In Europa de Vest si SUA, cresterea activelor bancilor s-a realizat mai putin prin majorarea capitalului propriu, si mai mult prin finantari, a declarat Valentin Lazea. In momentul in care bancile din aceste zone nu au mai parut un mijloc sigur de plasare a banilor pentru investitori si nu au mai putut atrage capital de pe piata monetara, au incercat sa isi vanda o parte din active.

„Din ceea ce s-a observat, ultima modalitate la care au apelat bancile vestice pentru a face rost de bani a fost retragerea liniilor de finantare de la subsidiare”, a mentionat Lazea, subliniind ca acest fenomen a inceput sa fie vizibil la finele lui 2008.

Ca urmare, in septembrie, piata bancara locala s-a confruntat pentru prima oara cu scaderea expunerii bancilor straine fata de subsidiarele locale, cu circa 2%, fata de nivelul din martie 2009, ceea ce reprezinta 0,7 miliarde de euro, a explicat economistul sef al BNR.

In prezent, institutiile mama ale bancilor centrale s-au angajat sa mentina expunerile pe piata locala cel putin 2 ani, cat dureaza acordul de imprumut al Romaniei cu FMI (2009 – 2010). Dupa 2010, situatia finantarilor externe este pusa sub semnul intrebarii, a sugerat Valentin Lazea.