Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European

Kovesi își încheie mandatul la conducerea Parchetului European la 1 noiembrie, urmând ca funcția să fie preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul său adjunct, în contextul în care prejudiciul estimat în dosarele de fraudă aflate în ancheta instituției se ridica la 67,27 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025.

Kovesi a afirmat, la finalul mandatului, că Parchetul European a demonstrat că justiția europeană poate funcționa ca un instrument concret în beneficiul cetățenilor.

„La încheierea mandatului meu, sunt convinsă că cetățenii noștri se pot mândri cu aceste realizări. Am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a demonstra că, în Uniunea Europeană, justiția este în slujba cetățenilor, că este o realitate concretă și că legea trebuie să fie egală pentru toți”, a declarat Kovesi, citată pe site-ul instituției.

Procurorul român a atras însă atenția asupra problemelor care ar putea afecta activitatea EPPO după schimbarea conducerii. Într-un interviu acordat publicației Politico, prin videoconferință din biroul său din Luxemburg, Kovesi a spus că viitorul instituției depinde de menținerea independenței și de capacitatea acesteia de a obține resursele necesare pentru investigații.

„Am promis că voi construi o instituție eficientă, puternică și independentă, în care cetățenii să aibă încredere. Cea mai importantă întrebare acum este dacă această situație va continua”, a declarat ea.

Printre principalele dificultăți semnalate se numără finanțarea insuficientă, deficitul de procurori delegați în statele membre, întârzierile în revizuirea regulamentului de funcționare și procedurile birocratice care complică activitatea instituției.

„În primul rând, nu dispunem de fonduri suficiente. Pe hârtie, ar trebui să avem 230 de procurori delegați la nivel european, dar avem fonduri doar pentru 180”, a explicat Kovesi.

Ea a criticat și întârzierea procesului de revizuire a regulamentului EPPO, despre care spune că ar fi trebuit să înceapă mai devreme, încă din 2021. Procurorul-șef european a semnalat, de asemenea, dificultățile generate de discuțiile privind arhitectura antifraudă la nivel european.

„În al doilea rând, numeroase întârzieri. Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat – și eu care credeam că România este complicată.”

„Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuții interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalității și observăm că organizațiile criminale se extind, fraudând bugetul UE și bugetele naționale”, a declarat Kovesi.

Conducerea Parchetului European a fost, potrivit acesteia, cea mai dificilă experiență profesională din carieră, inclusiv din cauza presiunilor exercitate în unele state membre și a tentativelor de a afecta independența instituției. Kovesi a menționat în acest context situațiile din Grecia și Polonia, dar și dificultățile întâmpinate la nivelul instituțiilor europene.

„La Bruxelles, uneori la nivelul UE, unii consideră că sunt deasupra legii, iar asta reprezintă pentru mine o problemă. În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că așa trebuie să faci. Aici, uneori există senzația că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii și nu te prezinți”, a declarat procurorul-șef european pentru Politico.

Potrivit raportului anual al EPPO, publicat la 2 martie 2026, la sfârșitul anului trecut instituția avea în desfășurare 3.602 anchete

Din prejudiciul total estimat, 45,01 miliarde de euro, respectiv peste două treimi, erau asociate fraudelor care afectează veniturile Uniunii Europene, în special fraudei în materie de TVA și fraudelor vamale.

Raportul evidențiază amploarea schemelor de fraudare a bugetelor publice și implicarea tot mai frecventă a grupărilor de criminalitate organizată în astfel de activități. Investigațiile Parchetului European arată că fraudele în materie de TVA și cele vamale pot genera profituri foarte mari pentru organizațiile infracționale, în condițiile unor riscuri relativ reduse.

Aceste scheme sunt tot mai des asociate cu alte activități ilegale, precum traficul de droguri, comercializarea produselor contrafăcute și exploatarea persoanelor vulnerabile. În același timp, grupările infracționale folosesc tot mai mult tranzacțiile cu bunuri legale pentru a ascunde activități de fraudare a veniturilor publice, ceea ce face mai dificilă identificarea lor prin investigații desfășurate exclusiv la nivel național.

Cu sediul la Luxemburg, Parchetul European este o instituție independentă a Uniunii Europene, responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Competențele sale includ anchetarea fraudelor în materie de TVA, a spălării de bani, corupției și deturnării fondurilor europene.

Citește și: Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută