Ce transmite BNR pietei: Aparam leul, dar sacrificam economia

Unul dintre mesajele transmise de catre BNR prin mentinerea nivelului ratei dobanzii cheie la 8% pe an, in sedinta din 3 noiembrie, ultima din acest an, a fost acela ca banca incearca prin tot mai multe metode sa evite alimentarea presiunilor de depreciere a leului, este de parere Otilia Ciotau, economist sef al Piraeus Bank Romania.

„In conditiile in care sentimentul investitorilor de pe plan international a inceput sa se deterioreze in ultima perioada si incertitudinile de pe plan local sunt din ce in ce mai pronuntate, banca centrala a considerat ca o atitudine prudenta este cea mai potrivita in aceasta perioada”, a completat economistul.

Aceasta a atras atentia ca, in urma deciziei BNR, Romania a ramas cu cea mai ridicata rata de dobanda din regiune, la distanta fata de tari ca Ungaria, unde nivelul este de 7% pe an, si Polonia, care are o dobanda de 3,5%.

„Mentinerea unui nivel inalt al ratelor de dobanda pentru leu descurajeaza cumpararea de euro de catre jucatorii din piata in vederea obtinerii unor castiguri viitoare din deprecierea monedei locale”, a explicat Otilia Ciotau.

Insa, este de parere Alexandru Chidesciuc, economist sef al ING Bank Romania, BNR ar fi trebuit sa coboare nivelul dobanzii cheie, asa incat creditele in lei furnizate de banci catre economie sa se ieftineasca.

Pentru a atinge acest scop, BNR ar trebui in plus sa mentina un control ferm al lichiditatii la nivelul pietei bancare, asa incat dobanzile la care se imprumuta bancile unele pe altele, dobanzile interbancare, sa se apropie de nivelul dobanzii cheie.

„BNR ar trebui sa furnizeze pietei locale lichiditate asa incat dobanzile sa scada in jurul ratei de dobanda cheie, iar oamenii de afaceri sa aiba acces la credite la costuri mai scazute, chiar daca o crestere a lichiditatii ar fi avut drept efect deprecierea leului”, este de parere Alexandru Chidesciuc.

Prin lipsa unui control ferm al lichiditatii si prin mentinerea dobanzii cheie la nivelul actual, BNR a demonstrat clar ca a ales stabilitatea leului in schimbul suportului cresterii economice, considera Alexandru Chidesciuc.

La radul sau, Radu Craciun, directorul de investitii al Eureko Pensii, declara recent ca a observat ca in ultimul timp dobanzile de pe piata interbancara s-au decuplat de dobanda cheie, fiind peste nivelul acesteia, ceea ce inseama ca stabilitatea leului este mult mai pretioasa pentru banca centrala.

In comunicatul in care banca centrala prezinta motivele care au stat la baza deciziei de marti, BNR explica diferenta dintre dobanzile interbancare si dobanda cheie ca pe un efect indus in piata monetara de nevoia tot mai mare de finantare a statului in trimestrul patru.

Anterior, BNR anuntase ca va incerca sa aduca dobanzile interbancare la nivelul dobanzii cheie printr-un control adecvat al lichiditatii, care in situatia de fata ar consta in funizarea de lichiditate suplimentara de lei in piata.

Institutia lasa insa de inteles in comunicat ca tendintele inflationiste din prezent nu lasa loc pentru aceasta solutie.

„Pe termen scurt, se prefigureaza manifestarea unor presiuni inflationiste induse de ajustarile preconizate ale accizelor incepand cu 1 ianuarie 2010, tendinta de mentinere a ecartului dintre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara, precum si impactul nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscala si de venituri in contextul unui climat politic volatil”, potrivit comunicatului.

„In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei in apropierea tintelor stabilite pe termen mediu si ancorarea anticipatiilor inflationiste impun pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare”, se mai arata in comunicatul BNR.

Insa, atrage atentia Otilia Ciotau, diminuarea dobanzii de politica monetara ar putea fi reluata in 2010, pe masura ce incertitudinea din plan politic se diminueaza si eforturile autoritatilor se vor indrepta in special catre stimularea cresterii economice.

In sedinta de marti, BNR a mentinut nivelul rezervelor minime obligatorii la lei si valuta.

Avand in vedere ca o parte din sumele eliberate din rezerve de catre BNR in acest an au fost folosite de catre bancile comerciale pentru finantarea statului, prin achizitia de titluri de stat in lei sau in euro sau prin imprumuturi directe catre Ministerul de Finante, jucatorii din piata se asteptau la o noua scadere a rezervelor in valuta in cadrul sedintei de astazi.

Asteptarile au fost alimentate mai ales de nevoia de finantare in crestere a Ministerului de Finante, in conditiile in care ultima transa din acest an de la FMI este sub semnul intrebarii si planurile de finantare prin emisiunea de eurobonduri au fost rasturnate de tensiunile din plan politic. Decizia BNR de mentine nivelul rezervelor in valuta sugereaza ca banca centrala considera ca in prezent Ministerul Finantelor nu mai este la fel de dependent ca la inceputul anului de lichiditatea partea bancilor, considera analistii.

In ceea ce priveste mentinerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii la lei, aceasta nu este o supriza, in conditiile in care eliberarea de lei ar fi putut amplifica presiunile de depreciere a leului, scenariu departe de a fi dorit de catre banca centrala, a explicat economistul sef al Piraeus Bank.

Este posibil sa avem inflatie de doar 3% in 2011?

Singura noutate adusa de decizia BNR din 3 noiembrie este fixarea tintei de inflatie pentru anul 2011, de 3% pe an.

In opinia lui Alexandru Chidesciuc, fixarea unei tinte de 3% pentru anul 2011 este extrem de ambitioasa, iar nivelul nu va putea fi atins de catre BNR.

„Daca ne uitam cum au decurs ultimii ani, ma astept ca in 2010 si 2011 sa vedem majorari de venituri in special la nivelul sectorului public, care vor atrage dupa ele cresteri salariale si in sectorul privat”, este de parere Alexandru Chidesciuc.

In plus, economia ar putea intra pe un trend crescator in 2011, ceea ce inseamna ca exista perspectiva ca salariile sa creasca.

Am putea asista la cresteri de accize, care iarasi vor exercita presiuni inflationiste, a completat Alexandru Chidesciuc, mentionand ca pentru 2011 ING Bank prognozeaza o inflatie de circa 4,5%.

In ceea ce priveste inflatia din acest an, Otilia Ciotau considera ca valoarea indicelului s-ar putea situa in decembrie aproape de limita superioara a intervalului de variatie stabilit de BNR, respectiv 3,5% plus/minus un punct procentual. Piraeus intrevede pentru finele lui 2009 o inflatie de 4,5% – 4,6%, atragand totusi atentia asupra faptului ca nivelul inflatiei depinde de evolutia cursului de schimb, o depreciere abrupta a leului conducand de regula la presiuni inflationiste.