Ce variante de finantare mai are statul in 2010, daca FMI \”schimba foaia\”

Printre solutiile propuse: reducerea evaziunii pe TVA si accize, introducerea impozitului progresiv sau stimularea domeniilor economice importante, cum ar fi utilitatile, energia regenerabila si infrastructura.

Romania va fi nevoita sa ia masuri eficiente anul viitor pentru a asigura mai multe fonduri la buget deoarece, in 2010, cheltuielile publice vor creste, in conditiile in care statul va incepe sa ramburseze imprumuturile contractate in 2009 pentru finantarea deficitului, trebuind sa asigure in acelasi timp fonduri pentru dezvoltarea economica.

Daca autoritatile se gandesc ca vor mai putea finanta deficitul recurgand din nou la imprumutul destinat Romaniei de FMI (si care initial trebuia sa se indrepte doar spre rezerva bancii centrale), s-ar putea sa se insele, sustin unii specialisti. Astfel, Roger Monson, director piete emergente in cadrul UniCredit, este de parere ca FMI va deveni mai dur in negocieri anul viitor, iar banii din aceasta sursa nu vor mai fi la fel de usor accesibili.

In plus, un stat care se indatoreaza la nesfarsit este un semnal rau pentru investitori, care se tem ca, la un moment dat, pentru a reduce datoria publica mare, autoritatile ar putea fi nevoite sa creasca taxele, ceea ce le-ar submina afacerile.

Concret, ce ar trebui sa faca statul?

Regandirea impozitarii– Astfel, Liviu Voinea, seful Grupului de Economie Aplicata, crede ca majorarea impozitelor pe „proprietate si avere, in general, ar conduce la colectarea mai multor fonduri la bugetul de stat”, a declarat acesta pentru DailyBusiness.ro. La randul sau, Daniel Daianu, fost ministru de finante, considera ca largirea bazei de impozitare ar fi cea care ar putea ajuta statul sa colecteze mai multi bani la buget.

Pe de alta parte, sugereaza Liviu Voinea, ar trebui introdus impozitul progresiv, o masura care are de regula un rol stabilizator in economie. Impozitul unic, explica Voinea, a functionat in trecut ca un stimulent pentru consum, ceea ce nu a fost foarte benefic Romaniei.

Cresterea incasarilor de TVA si accize – Cea mai importanta masura ce ar putea fi luata de stat in vedea cresterii veniturilor bugetare ar fi insa inasprirea controalelor si cresterea nivelului taxelor colectate la buget. „Avem in prezent o evaziune de circa 50% pe partea de colectare TVA si accize. Cred ca daca s-ar imbunatati colectarea cu 25% fata de nivelul din prezent, am aduce la buget economiile pe care le putem face in 5 ani cu ajutorul preconizatei reforme din administratia centrala”, explica reprezentantul GEA.

Stimularea domeniilor cele mai importante pentru economie la ora actuala – Acestea ar fi, in opinia lui Radu Craciun, director de investitii in cadrul Eureko Pensii, infrastructura si utilitatile, in conditiile in care ambele domenii sunt vitale pentru toate ramurile economice. In plus, stimularea investiilor pe cele doua segmente presupune cooptarea unui volum mare de forta de munca, deci reducerea somajului. Totodata, dezvoltarea celor doua paliere creeaza perspectiva colectarii mai multor venituri la buget, prin impozitare.

Investitiile in agricultura sunt bune, dar acest domeniu a incetat de mult sa fie unul vital pentru economie in conditiile in care are un aport la PIB-ul national de 3-4%, fata de 14% acum 10 ani, a declarat recent directorul de investitii al Eureko Pensii.
„Cu toate astea, nu trebuie uitat ca multi romani ramasi someri din cauza crizei au reusit sa isi asigure un trai de subzistenta din agricultura, asa incat domeniul ramane unul important”, spune Craciun.

In opinia lui Florin Pogonaru, seful Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), ar trebui redus decalajul dintre productia autohtona si consumul autohton, prin stimularea acelor domenii care ar acoperi lipsurile care exista in productia locala. „De asemenea, incurajarea investitiilor in energii regenerabile si in reducerea consumului de energie ar fi vitale pentru agentii economici”, a declarat acesta pentru DailyBusiness.ro.

Fonduri europene – Anularea blocajelor existente la nivelul fondurilor europene e o alta masura sugerata de specialisti, in special la nivelul institutiilor de stat. In prezent, fondurile destinate investitiilor in infrastructura sunt gestionate prin intermediul statului, „iar aici sunt cele mai multe blocaje”.

„Sectorul privat a reusit sa absoarba fondurile ce i-au fost destinate. Recent, s-a incheiat perioada de depunere a dosarelor pentru fondurile destinate finantarii trainingurilor, iar numarul solicitarilor depaseste de peste 4 ori valoarea banilor europeni pusi la dispozitie”, a declarat Florin Pogonaru.

In schimb, in sectorul public, responsabil de gestionarea fondurilor pentru infrastructura, primeaza suspiciunea, iar teama de a nu da nastere unor acte de coruptie e exagerata, sustine acesta.

„Cred ca ar trebui inlocuit spiritul de suspiciune cu mai multa incredere. In toate prezentarile de fonduri europene pentru infrastructura vedem pe primele pagini insirate sanctiunile care se acorda pentru deturnarea de fonduri si prea putine informatii care sa incurajeze depunerea de proiecte. Cred ca aici ar mai trebui lucrat”, este de parere reprezentantul oamenilor de afaceri.

Atragerea mai multor fonduri europene ar insemna dezvoltarea mai multor afaceri, ceea ce ar presupune si cresterea colectatiilor de taxe si impozite.

Grabirea restructurarilor in institutiile de stat – este foarte probabil ca in spatele amanarii restructurarilor echipelor de salariati bugetari, dar si a amanarii reducerilor de salarii, sa se afle o decizie politica, iar blocajul sa fie justificat de apropierea alegerilor prezidentiale, deci de teama de a pierde capital politic. O preocupare a guvernantilor ar putea fi insa si aceea ca salariatii de la stat nu ar ajunge sa fie absorbiti de mediul privat atat din cauza contractarii economice cat si a lipsei de competente.

In realitate insa, o mare parte din angajatii de la stat provin din mediul privat asa incat au aceleasi sanse ca si salariatii companiilor private. In perioada 2005 -2009 numarul bugetarilor a crescut de la 800.000 la 1,4 milioane, diferenta provenind, cel mai probabil, din mediul privat.

Mentinerea cheltuielilor cu angajatii in sectorul public, care au urcat de la circa 6,5% din PIB in 2007 la peste 9% in 2009, submineaza intreaga economie, sustine Florin Pogonaru. Acesta a explicat ca, pentru a compensa incetineala cu care scad cheltuielile publice, FMI ar putea impune anul viitor cresterea taxelor, in special a TVA. „Astfel, chiar daca salariile bugetarilor nu sunt reduse, ele ar urma sa fie erodate in mod automat de inflatie”, considera acesta.

Luni, FMI a aprobat transa a doua a imprumului catre Romania, in valoare de circa 1,8 miliarde de euro. Aceasta se adauga primei transe, acordata in luna mai, de 5 miliarde de euro. Valoarea totala a imprumului oferit Romaniei de Fond este de 13 miliarde de euro.